Cristian Diaconescu spune că România ar urma să fie inclusă în zona de influență a Moscovei, iar Statele Unite ar trebui să-și retragă forțele militare din regiune, potrivit acestui plan.
O altă variantă propusă de Rusia este ruperea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, ceea ce ar fragiliza poziția geopolitică a Europei de Est.
Cristian Diaconescu spune că SUA au refuzat aceste solicitări
Până în prezent, SUA au refuzat aceste solicitări, dar Diaconescu subliniază că nu există garanții ferme pentru viitor, având în vedere dinamica accelerată a situației internaționale. El descrie acest context drept unul dramatic, în care orice schimbare se poate produce de la o oră la alta.
În acest sens, România și-a intensificat eforturile diplomatice prin delegații pregătite pentru discuții cu Turcia, Polonia și Republica Moldova, precum și printr-un dialog constant la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu există încă o comunicare stabilită la nivel înalt cu Statele Unite.
„Rusia a cerut revenirea la sfera de influență de la începutul anilor ‘90, un nou plan Yalta. În acest plan propus de ruși România e inclusă în zona de influență a Rusiei. Sau a doua variantă propusă de ruși este ruperea legăturilor UE-SUA.
Până acum, americanii au refuzat un astfel de proiect. Nu avem însă garanții pentru ce va urma. Situația se poate schimba de la o ora la alta. Situația este dramatică și dinamică! Avem delegații pregătite pentru discuții cu Turcia, Polonia și Moldova.
Plus efortul diplomatic în UE. În SUA încă nu avem stabilită o comunicare la nivel înalt”, a spus șeful Cancelariei Prezidențiale la Antena 3.
Șeful Cancelariei Prezidențiale a lansat mai multe avertismente
Diaconescu a explicat că, dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, România s-ar confrunta cu o situație similară celei din perioada comunistă, caracterizată de lipsuri economice severe, restricții sociale și o pierdere dramatică a libertăților.
El a evidențiat riscurile majore pentru cetățeni, inclusiv acces limitat la resurse de bază, privațiuni economice și un regim opresiv în care statul ar controla toate aspectele vieții cotidiene.
„Putem să mizăm că o să ne batem până la ultimul minut ca asta să nu se mai întâmple. Ce înseamnă Yalta – cozi la benzină de 11 ore, sărăcie, frig în case, femei care mor în spitale, oameni care nici măcar nu au încălzirea să-și întrețină copiii, două ore la TV de adulare a conducătorului suprem – asta înseamnă Yalta, ca să nu creadă cineva că avem o discuție teoretică, ezoterică, despre strategii globale din care nu înțelege nimeni nimic.
Să rămână atent măcar pe asta din ce am spus – le-am trăit, știu cum este, îmi dau seama pentru multe generații că astfel de aspecte sunt chestiuni teoretice – nu, e o intrare în iadul de a supraviețui, nu se mai pune problema de nuanțe. Așa cum arată astăzi tabloul, chiar și confruntat cu o criză și extrem de neașteptată și de dură, nimeni din această generație politică, la nivel european, nu-și imagina că va trebui să găsească răspunsuri la astfel de teme – se considera trecută, a revenit.
Dar forța de această dată de apăra ceea ce se numea sistem de valori e mult mai mare decât în perioada Yalta”, a mai spus Diaconescu.
Negocierile privind această nouă împărțire a sferelor de influență au avut loc în Arabia Saudită, unde Rusia a solicitat retragerea prezenței americane din estul Europei, inclusiv din România. Deși Washingtonul a respins aceste cereri în acest moment, Diaconescu a reiterat că România nu are garanții că acest lucru nu se va schimba în viitor.
„Statele Unite au refuzat, în acest moment. (…) Nu avem garanții”, a completat Diaconescu.
Amintim că președintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a aflat miercuri la Paris unde s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron. Bolojan a participat și la o întâlnire cu mai mulți lideri europeni dedicată Ucrainei.
