Deși noile alegeri prezidențiale vor avea loc abia în 2024, majoritatea alegătorilor se întreabă deja cineva îl va înlocui pe Klaus Iohannis, iar unii dintre ei au deja câțiva favoriți pentru funcția de președinte al României, însă candidatul dorit de popor nu este interesat de politica românească.
Mircea Geoană nu va candida la alegerile prezidențiale din 2024: „Interesul meu pentru politica românească este foarte redus”
Mircea Geoană, secretarul general al NATO, a reamintit joi, 17 noiembrie 2022, că a vorbit recent în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice despre nevoia realizării unui salt istoric de dezvoltare pentru România, propunând cinci obiective naţionale „care să fie negociate şi asumate de toţi actorii relevanţi din societate, dincolo de ciclurile electorale şi de liderii politici ai momentului”, însă unii comentatori politici i-au interpretat mesajul „în cheie electorală”, presupunând că s-ar pregăti pentru alegerile prezidențiale din 2024.
„Interesul meu pentru politica românească este foarte redus. A vorbi despre marile subiecte ce îi preocupă pe români, fie ele politice, economice sau sociale, nu are de-a face cu pregătirea vreunei presupuse candidaturi. Aşa cum văd eu lucrurile, obligaţia unui lider este de a da ţării sale toată experienţă, devotamentul şi dragostea de care este capabil. Voi continua să fac acest lucru indiferent de poziţia pe care o ocup”, a declarat, joi, Mircea Geoană.
Declarația sa a fost făcută în cadrul evenimentului „Criza inegalităţilor de dezvoltare. Cum transformăm creşterea economică în bunăstare socială?”, organizat de Fundaţia Friederich Ebert şi Asociaţia România 2030 Cluj-Napoca.
„Paradoxul românesc, în care economia creşte şi ţara se prăbuşeşte”
În cadrul evenimentului, acesta a vorbit și despre nedreptatea socială, accentuarea inegalităţii dintre bogaţi şi săraci şi „paradoxul românesc” care se manifestă „în realitatea că o ţară bogată este plină de oameni săraci”.
„Paradoxul românesc, în care economia creşte şi ţara se prăbuşeşte, îşi trăieşte azi zilele de glorie. România e presată de crize, e adevărat, dar se mulţumeşte să vadă doar pericolele şi refuză să vadă oportunităţile. O nouă arhitectură a oportunităţilor are, uneori, nevoie de o zdruncinătură care să reaşeze lucrurile, să mişte economia şi societatea, să dea curaj liderilor. Poate că, până la urmă, istoria ştie mai bine decât politicienii când e momentul să zgâlţâie o ţară”, a precizat secretarul general al NATO.
Acesta a oferit, totuși, câteva soluţii prin care România ar putea depăși situația actuală.
„În primul rând, aşa cum susţine şi Minouche Shafik, să intrăm într-o renegociere între actorii din societate a actualului Contract Social, evident perimat şi periculos pentru viitorul ţării. Fără acest lucru fundamental, orice modificare de Constituţie sau creşteri ale bugetelor sociale nu vor face decât să peticim sacul şi să ne furăm căciula. Aici, rolul liderilor politici este esenţial. E nevoie, fireşte, de consens politic şi de garanţii legislative. E nevoie de un moratoriu în jurul Noului Proiect Naţional, având în centrul său un Contract Social pentru secolul XXI asumat de toată lumea.
Statul trebuie să echipeze administraţia centrală şi locală cu o nouă cultură a eficacităţii şi solidarităţii. dar este nevoie şi de o atragere a celorlalţi actori din societate într-o ”cruciadă împotriva nedreptăţii”. De asemenea, toţi cetăţenii trebuie să aibă acces egal la educaţie, locuri de muncă, finanţare, la redistribuirea dreptului şi banilor”, a adăugat Mircea Geoană.