În timpul unei conferințe de presă de sfârșit de an, șeful cecen, Ramzan Kadîrov, a anunțat că nu va candida niciodată la funcția de președinte al Rusiei, dar a precizat că are tot dreptul să facă acest lucru.
Am acest drept, dar eu nu o voi face asta niciodată
„Sunt cetățean rus, am acest drept. Ce, alții pot, dar cecenii nu pot? Noi putem”, a declarat acesta, potrivit RIA Novosti.
Ramzan Kadîrov și-a explicat însă refuzul de a candida la funcția supremă în Rusia prin faptul că este practic imposibil să conducă țara după un „om înțelept și puternic” precum Vladimir Putin.
El i-a urat președintelui rus să rămână mult timp în funcție și a promis că îl va ajuta foarte mult.
„Dar eu nu o voi face asta niciodată”, a adăugat el, precizând că după un asemenea lider ca Vladimir Putin, ar fi aproape imposibil să guverneze țara. Kadîrov l-a numit pe Putin un om înțelept, prevăzător, puternic, talentat, onest și decent.
După începerea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, șeful cecen, Ramzan Kadîrov, a adoptat o poziție extremă pro-război. Încă din primele zile de luptă, el a ținut să comenteze constant situația de pe front și să posteze un flux constant de fotografii cu luptătorii ceceni.
Liderul cecen, adesea acuzat de nerespectarea drepturilor omului
Pe de altă parte, Kadîrov a fost adesea critic în mod deschis față de ministerul Apărării din Rusia. El l-a învinuit în special pe generalul-colonel Alexander Lapin, fostul comandant al Districtului Militar Central, pentru pierderea orașului Lyman din regiunea Donețk a Ucrainei.
Kadîrov a sugerat, de asemenea, lansarea unui atac nuclear tactic asupra Ucrainei.
„După părerea mea personală, trebuie să luăm măsuri mai serioase, până la a declara legea marțială în teritoriile ocupate și a folosi arme nucleare”, a declarat Kadîrov atunci, adăugând că „nu este necesar să luăm fiecare decizie cu ochii ațintiți pe societatea vest-americană care a spus și a făcut deja multe împotriva noastră”.
Aflat la conducerea regiunii ruse Cecenia de mult timp, Ramzan Kadîrov a fost acuzat în repetate rânduri de grupuri de susținere a drepturilor omului că a supravegheat și a închis ochii la răpiri, tortură și crime, precum și că a suprimat opoziția politică și a instituit legi represive împotriva comunității LGBTQ, chiar dacă anul trecut, în discursul susținut la începutul celui de-al patrulea mandat, a promis că va „proteja drepturile omului”.