A treia tentativă de guvernare a majorității PSD-ALDE vine cu promisiuni copiate dintr-un program de guvernare îndelung contestat. Revista Capital vă prezintă o analiză amănunțită a măsurilor cu impact major în economie.
Cel de-al treilea Executiv al Coaliției PSD-ALDE vrea să „revoluționeze“ mediul economic și social, însă pleacă din start cu un handicap: neîndeplinirea angajamentelor de către guvernele anterioare. Câte din promisiunile „reșapate“ vor fi puse în practică rămâne de văzut.
La doar un an de la alegerile parlamentare, am ajuns deja la al treilea Cabinet PSD-ALDE, după un dublu eșec cu guvernele anterioare. În mod sigur, nu aceasta este performanța pe care o așteptau românii“, le-a transmis președintele României, Klaus Iohannis, noilor membri ai Cabinetului Dăncilă, cu ocazia depunerii jurământului de învestitură. Șeful statului le-a atras atenția că ar trebui să înceteze această „țopăială guvernamentală“, care anul trecut a dus la „degradarea climatului social și la o stare de spirit care nu poate fi benefică dezvoltării unei societăți“.
Cu toate acestea, guvernanții se laudă cu indicatorii macroeconomici de invidiat: cea mai mare creștere economică, deficit bugetar de până în 3%, șomaj la minim istoric și datorie publică de doar 36,4%. Mai mult, coaliția PSD-ALDE arată aceste cifre ca pe o reușită a guvernării de anul trecut. Din păcate, aceștia uită să menționeze că schimbarea la șase luni a cabinetului de la Palatul Victoria și haosul creat în fiscalitate prin mă- surile luate sau doar anunțate, ca și inflația în creștere, nu au ajutat cu nimic economia. Mai mult, datele actuale ne arată că în acest an nu se vor repeta „performanțele“ de anul trecut. Inflația a ajuns deja la 3,2% și continuă creșterea, euro a ajuns la 4,65 lei, moneda națională se va deprecia în continuare, iar dobânzile bancare sunt, de asemenea, în urcare. Degringolada din fiscalitate se află la cote maxime, iar Declarația 600 încă rămâne o nebuloasă pentru zeci de mii de români deși socialdemocrații au declarat că o vor rezolva chiar din primele zile de la instalarea noului Guvern. Actualul prim-ministru, Viorica Dăncilă, s-a instalat la Palatul Victoria alături de 27 de miniștri și are un program de guvernare doar pe alocuri modificat față de celelalte programe ale fostelor două cabinete PSD-ALDE.
Vă prezentăm și analizăm cele mai importante cinci măsuri.
1. Mai puține taxe
Noul prim-ministru a declarat că nu va fi introdusă nicio nouă taxă cât timp se află la guvernare. Programul prevede în schimb clarificarea și simplificarea fiscalității, astfel încât numărul maxim de taxe și impozite să fie 50, dintre care doar zece pentru persoanele fizice și 40 pentru companii. Cea mai la îndemână metodă pentru a realiza acest lucru este crearea Codului economic al României, o prevedere aflată și în programele de guvernare anterioare și care ar fi trebuit să fie gata până la jumătatea anului trecut. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, acum Codul care ar trebui să conțină Codul fiscal, Codul de procedură fiscală și toate legile cu caracter economic. Proiectul este prevăzut să intre în dezbatere parlamentară în cursul acestui an, însă fără o dată fixă. Mai mult, măsurile fiscale ar trebui adoptate cu 6 luni înainte de a fi introduse, iar timp de cinci ani să nu mai fie făcute modificări. Pare greu de crezut că se va respecta acest lucru având în vedere că doar anul trecut au fost aduse nu mai puțin de 290 de modificări sau completări ale Codului Fiscal, prin 11 acte normative, potrivit unei analize a CNIPMMR.
2. Cote reduse la TVA
O altă prevedere cu impact asupra mediului de afaceri, precum și asupra tuturor oamenilor, este reducerea la 18% a cotei generale de TVA. Măsura trebuia implementată de la începutul acestui an, așa cum s-a angajat PSD în 2017, însă acum ea este amânată pentru 2019. Până atunci, guvernul Dăncilă vrea să implementeze restanța Cabinetului Tudose referitoare la cota de TVA de 5% pentru vânzarea de locuințe, astfel încât să fie cuprinse toate locuințele cu suprafață mai mică de 120 mp, iar plafonul pentru plata TVA să urce de la 220.000 lei până la 300.000 lei. Conform actualului program de guvernare, reducerea TVA la locuințe va avea ca impact crearea a 50.000 de locuri noi de muncă. Aici trebuie menționat faptul că, în urmă cu un an, Guvernul Grindeanu își luase angajamentul să scadă TVA la locuințe la 0%, însă Comisia Europeană nu a agreat măsura.
3. Creșterea salariul minim
Majorarea salariului minim rămâ- ne o preocupare importantă a guvernului PSD-ALDE, iar actualul program prevede creșterea salariului minim net cu 100 de lei anual, astfel încât în 2020 să ajungă la echivalentul a 300 de euro. Pentru angajatori va însemna o majorare obligatorie a salariilor cu circa 140 de lei, date fiind taxele aferente ce trebuie suportate. Deși este o mă- sură care va ajuta persoanele ce muncesc pe salariul minim, va fi o povară suplimentară pentru multe companii, iar rezultatul va fi închiderea multor afaceri mici, care nu au marje operaționale suficiente pentru a susține creșterile de salarii. De asemenea, pentru angajații cu studii superioare, majorarea anuală va fi de 150 de lei. Lăsând deoparte impactul asupra angajatorilor, majorările de salarii se traduc prin susținerea consumului. „Obsesia pentru consum este evidentă, o filosofie care are la bază teza keynesistă falsă cum că stimulând consumul poți crește durabil“, spune Cristian Păun, profesor de economie la ASE, care arată că această „stimulare irațională a consumului“ duce la creșterea importurilor și a deficitului comercial. Și care, la rândul lor, duc la presiuni asupra cursului de schimb, la inflație și la creșterea dobânzilor. Programul de guvernare subliniază că în prezent 15% dintre angajați câștigă 85% dintre venituri, iar ținta este ca în 2020 peste un milion de salariați să aibă venituri lunare brute de cel puțin o mie de euro și care să constituie clasa de mijloc din România. Totodată, salariul mediu brut la nivel de economie ar urma să fie mai mare de o mie de euro în 2020.
4. Fonduri de dezvoltare
O idee la care nu s-a renunțat este crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care ar trebui să se ocupe de majoritatea investițiilor statului. Fiind alcătuit din companiile de stat profitabile, Fondul ar trebui să aibă o valoare de peste 10 miliarde euro și va putea utiliza veniturile din privatizări, din dividendele oferite de companii și din vânzarea de active neperformante. Se estimează că peste opt miliarde de euro vor intra în economie în următorii trei ani ca urmare a înființării FSDI. Aproximativ 3,5 miliarde euro ar trebui să meargă către construcția unui spital republican și a opt spitale regionale, iar circa 3 miliarde euro ar trebui să intre în construcția de autostrăzi și căi ferate. O altă industrie care ar urma să fie dezvoltată prin FSDI este cea de armament, „prin modernizarea și extinderea capacităților fabricilor existente“. Optimismul din programul de guvernare indică un impact enorm asupra economiei: dezvoltarea rapidă a infrastructurii de transport (350 kilometri de autostradă în următorii trei ani și 250 km de cale ferată modernizată – cifre anunțate în Parlament de premierul Dăncilă) și crearea a aproximativ 300.000 de locuri de muncă până în 2020. Toate cifrele par a fi scoase din joben, fără nicio analiză concretă a proiectelor aflate în derulare sau în pregătire. Programul de guvernare prevede și înființarea Fondului Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companiile unde statul deține participații și care sunt în prezent administrate de AVAS și companiile care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicțiilor europene. Nu sunt prevăzute termene pentru crearea celor două fonduri deși ar fi trebuit să fie înființate de anul trecut, conform programelor anterioare. Avântul guvernului în ceea ce privește înființarea de noi entități nu se oprește la cele două fonduri mamut, ci are în vedere și înființarea a opt Agenții Regionale de Investiții și Promovare a Exportului în perioada 2018 – 2019. De asemenea, ar urma să fie înființată și Casa de Comerț a României.
5. Risc de derapaj fiscal
Pentru 2018, guvernul se bazează pe o creștere economică de 5,5%, un deficit bugetar mai mic de 3% și o datorie publică de sub 60% din PIB. Din păcate, execuția bugetară de anul trecut, când încasările au fost nominal mai mari decât în 2016, dar nu au crescut la fel de mult ca majorarea PIB, ne arată că anul acesta încadrarea în ținta de deficit ar putea fi mult mai dificilă. „Cred că suntem singura țară de pe planetă unde PIB-ul crește ca în China, dar încasările bugetare scad și deficitul crește“, spune Bogdan Glăvan, care precizează că majorarea cu 14% a cheltuielilor statului a alimentat consumul și creșterea importurilor. De altfel, unul dintre principalele riscuri identificate de analiști pentru acest an este derapajul fiscal, adică încasări semnificativ mai mici decât cele programate, ceea ce ar duce la majorarea unor taxe și impozite sau introducerea unora noi.
Acest articol a fost publicat în numărul 5 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 5-11 februarie 2018