‘În primul rând, de la aplicarea noului regulament pot face excepţie creditele în scop medical, cele de studii sau de deces. De asemenea, sunt exceptate creditele pentru care pe toată perioada de acordare există o acoperire cu depozit colateral, precum şi creditele acordate exclusiv în restructurării la acelaşi împrumutător, din considerente de dificultăţi ale debitorului.
Noul regulament a intrat în vigoare pe 31 octombrie 2011, dată de la care instituţiile de credit au avut la dispoziţie 3 luni pentru a-şi întocmi normele de creditare şi de implementa în sistem modificările survenite. Practic, mâine e ultima zi până la care băncile trebuie să trimită normele de creditare spre aprobare la BNR.
Cel mai mare impact al regulamentului va fi pe creditele de consum, unde suma maxim accesibilă scade cu circa 25-30%, spun specialiştii, în urma restrângerii perioadei maxime de creditare, precum şi prin simularea riscului de modificare a dobânzii şi a veniturilor.
Astfel, indiferent dacă vorbim de un credit de consum garantat sau negarantat, perioada maximă de acordare se restrânge la 5 ani, în condiţiile în care până acum am avut în piaţă credite de consum cu garanţie ipotecară şi pe 30-35 de ani. În cazul creditelor de consum negarantate, perioada de acordare varia până acum în cele mai multe cazuri între 5 şi 10 ani.
De asemenea, creditele de consum în valută aproape că dispar, întrucât la fundamentarea gradului maxim de îndatorare a clienţilor băncile trebuie să ţină cont de o potenţială creştere a cursului de schimb – de 35,5% la euro, de 40,9% la dolari şi de 52,6% –, de o posibilă scădere a veniturilor, cu 6%, sau de o eventuală creştere a dobânzii, cu 0,6 puncte procentuale. Pe lângă acestea, clienţii trebuie să depună garanţii reale/personale reprezentând 133% din valorea creditului în valută solicitat.
Dacă vorbim de creditele de consum în lei, pe lângă perioada de acordare de maximum 5 ani, băncile trebuie să ia în considerare la stabilirea gradului de îndatorare a clienţilor o potenţială scădere a veniturilor (cu 6%) şi o eventuală creştere a dobânzii (cu 0,6%).
Creditul ipotecar, afectat doar prin condiţiile de avans
Singurele credite în valută care au scăpat cu o abordare mai blândă decât cele de consum sunt creditele ipotecare sau imobiliare. Practic, în condiţiile în care creditele ipotecare sunt acordate covârşitor în valută (peste 95% din total), o înăsprire a condiţiilor de acordare similară cu cea de la creditul de consum ar fi dus la blocarea acestui segment.
În cazul creditelor ipotecare, singurele modificări intervin la nivelul avansului, mai bine-zis la nivelul ponderii creditului în valoarea garanţiei (Loan to Value – LTV).
Astfel, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85%  din valoarea garanţiei în cazul creditelor acordate în lei. Dacă evaluarea băncii coincide cu preţul tranzacţiei, atunci un LTV de maximum 85% înseamnă un avans de minimum 15%.
Pentru creditele ipotecare sau imobiliare în valută, valoarea acestora nu poate depăşi 80% din valoarea garanţiei dacă debitorul obţine venituri de în aceeaşi monedă cu a creditului.
În cazul în care debitorul nu obţine venituri în moneda străină în care doreşte să acceseze creditul ipotecar, valoarea împrumutului nu poate depăşi 75% din nivelul garanţiei – dacă vorbim de un credit în euro, respectiv nu poate depăşi 60% din valoarea garanţiei – dacă vorbim de un credit în altă valută. Altfel spus, am putea considera că pentru creditele ipotecare în euro băncile trebuie să solicite un avans de minimum 25% (dacă evaluarea băncii este similară cu valoarea tranzacţiei), iar pentru creditele în altă valută, un avans de cel puţin 40%.
Totuşi, nu vorbim se modificări majore pentru creditele ipotecare clasice în valută, întrucât băncile oricum practicau pe medie avansuri de 20-25%.
Singura supapă a băncilor pentru a continua finanarea ipotecară în condiţii mai relaxate rămâne programul Prima Casă, cel care a scăpat în totalitate de prevederile noului regulament al BNR. Astfel, nivelul avansului minim de 5% rămâne punctul forte de atracţie al programului, completat şi cu cele mai mici dobânzi pentru astfel de produse (marjă de doar 4% la creditele în euro, peste indicatorul Euribor).