Vorbind la ceremonia de depunere a depunerii jurământului, David Barnea spune că Teheranul caută „o mască internațională de protecție” în timp ce face pași „spre un program de arme de distrugere în masă”.
Noul șef al Mossad: Chiar în timp ce negociază, Iranul lucrează spre „visul” armelor nucleare
Noul șef al Mossadului, David Barnea, a avertizat marți că Iranul lucrează pentru a-și îndeplini „visul” de a achiziționa o bombă atomică, chiar dacă poartă discuții cu puterile mondiale privind restabilirea acordului din 2015 care limitează programul său nuclear.
„Provocările noastre în materie de securitate sunt foarte mari și Iranul se află în partea de sus a listei. Acest lucru trebuie spus cu voce tare și clar: Iranul lucrează, chiar în acest moment, pentru a-și îndeplini visul nuclear sub un aspect internațional de protecție”, a declarat Barnea la o ceremonie care a marcat intrarea în funcție ca șef al agenției de spionaj, în locul lui Yossi Cohen.
El a spus că „sub protecția acordului și fără acesta, cu minciuni și ascunderi, Iranul face progrese constante către un program de arme de distrugere în masă”.
Barnea, care este cunoscut și sub porecla sa Dedi, îl înlocuiește pe directorul ieșit Cohen. A servit ca soldat de luptă în unitatea de comandă de elită Sayeret Matkal și a fost în Mossad în ultimii 25 de ani, inclusiv în roluri operaționale proeminente care l-au adus la conducerea filialei care gestionează agenții organizației la nivel mondial, notează The Times of Israel.
Sarcina sa de a împiedica Iranul să achiziționeze arme nucleare
Anunțând numirea lui Barnea săptămâna trecută, premierul Benjamin Netanyahu a spus că sarcina sa principală este „de a împiedica Iranul să achiziționeze arme nucleare”.
Netanyahu a spus că, dacă va fi împins să aleagă între lipsa de fricțiune cu SUA sau apărarea țării împotriva amenințării nucleare din Iran, Israel va alege să se confrunte cu republica islamică. El a mai spus că Israelul trebuie să „facă totul, dar totul, pentru a se asigura că Iranul nu se înarmează în niciun caz cu arme nucleare.
„Cea mai mare amenințare împotriva noastră este amenințarea existențială prezentată de încercarea Iranului de a se înarma cu arme nucleare”, a spus Netanyahu.
Confruntat cu o alegere între relațiile cu SUA sau neutralizarea Iranului, „eliminarea amenințării existențiale prevalează”, a spus el.
Se va face orice pentru a împiedica Iranul să achiziționeze arme nucleare
Primul ministru a menționat că, în conversațiile sale recente cu președintele SUA, Joe Biden, el a subliniat că, indiferent dacă puterile mondiale reușesc sau nu să reînvie acordul din 2015 care a avut ca scop împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare, „vom continua să facem tot ce avem eliminarea armamentului Iranului cu arme nucleare ”. În 2015, negocierea SUA a acordului a dus la tensiuni între Netanyahu și președintele de atunci Barack Obama.
Observațiile lui Netanyahu au apărut a doua zi după ce organul de supraveghere nuclear al ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Iranul nu a clarificat întrebările cu privire la posibile activități nucleare nedeclarate, adăugând că stocul său de uraniu îmbogățit este de 16 ori limita stabilită în acordul din 2015.
Ce spun rapoartele
Cele două rapoarte emise de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) luni sunt primele rapoarte de fond de când Iranul a suspendat unele inspecții în februarie.
Unul dintre rapoarte a declarat că directorul general al AIEA, Rafael Grossi, era „îngrijorat de faptul că discuțiile tehnice dintre agenție și Iran nu au dat rezultatele scontate”, referindu-se la schimburi de pe site-urile unde ar fi putut să aibă loc activități nucleare nedeclarate.
Iranul și puterile mondiale sunt angajate în discuții la Viena pentru salvarea acordului nuclear din 2015, după ce fostul președinte american Donald Trump s-a îndepărtat de el în 2018 și a impus din nou sancțiuni paralizante asupra Teheranului. Succesorul lui Trump, Biden, a semnalat dorința de a reînvia acordul.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, SUA ar trebui să se întoarcă la acord și să ridice sancțiunile restabilite de Trump, în timp ce Teheranul ar trebui să se angajeze din nou pentru respectarea deplină a obligațiilor nucleare din care a fost retrasă progresiv din 2019. Conform acordului din 2015, nivelul de îmbogățire trebuia să fie plafonat la 3,67%, mult sub puritatea de 90% necesară unei arme nucleare.
Discuțiile pentru restabilirea acordului din 2015 vor avea loc la Viena, în timp ce Iranul se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 18 iunie.
Israelul, care coordonează cu SUA, și-a exprimat opoziția față de întoarcerea la înțelegere așa cum este, spunând că necesită o înăsprire suplimentară pentru a limita programul iranian de rachete balistice și sprijinul pentru grupurile teroriste.
Sursă foto: Photo by Kobi Gideon / GPO