Cu toate că recepţia prevăzută pentru sfârşitul zilei a fost anulată din cauza accidentului produs marţi într-o mină de cărbune din sudul ţării, Erdogan a găzduit totuşi primii invitaţi în imensul "palat alb", redenumit ironic "Casa Albă" de către numeroşii săi detractori.
Pe o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi, noul palat a fost construit la periferia capitalei Ankara, pe un teren pe care primul preşedinte, fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Atatürk, l-a achiziţionat pentru a-şi construi o fermă.
Construcţia acestui palat, cu arhitectură de inspiraţie neo-seljukidă – prima dinastie turcă din Asia Mică – secolele XI-XIII – , ar fi costat, potrivit presei turce, aproximativ 350 de milioane de dolari.
Lucrările de construcţie, realizate în mijlocul unei zone forestiere, au generat încă de la început critici din partea apărătorilor mediului.
Adversarii lui Erdogan s-au aliat şi ei criticilor vizând construcţia palatului prezidenţial, care, potrivit lor, ar fi o ilustraţie a megalomaniei conducătorului ţării.
Un deputat al principalului partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului a apreciat noua clădire drept extravagantă.
"Ce am fi putut face cu aceşti bani? Spre exemplu, să trimitem sateliţi pe planeta Marte", a declarat supărat Umut Oran, afirmând că bugetul preşedinţiei turce era de trei ori mai mare în comparaţie cu cel al familiei regale britanice.
Admirat de susţinători la fel pe cât este contestat de adversari, care îl acuză de derivă "autoritară" şi "islamistă", Erdogan a fost ales în august în postul de preşedinte după ce a condus timp de 11 ani guvernul Turciei.
Preşedintele turc nu deţine decât puteri protocolare, dar Erdogan a afirmat că intenţionează să îşi păstreze puterea în ţară din acest post, în urma modificării Legii fundamentale.
