Consumatorul modern are cel mai divers meniu, dar globalizarea oarbă poate duce la pierderea bucătăriilor regionale și, implicit, a varietății – aceasta e concluzia primului studiu dedicat “distributiei fitogenetice“ a dietei umane, publicat de TerraDaily.com. Dacă e să-i dăm credit unuia dintre autori, Jana Vamosi, specialist în evoluția plantelor al Universității din Calgary, abilitatea oamenilor de a găti – combinată cu o foame insațiabilă pentru gusturi noi – a făcut ca mâncarea să devină produsul de bază al societății globalizate.
“Big Mac-ul este un simbol potrivit pentru globalizare“, spune autorul studiului, adăugând: “Faptul că un singur meniu conține aproximativ 20 de specii este impresionant, având în vedere că anumite societăți – cele care nu sunt afectate la scară mare de actualul trend al globalizării – includ, în întreaga lor dietă, doar între 50 și 100 de specii de plante“.
Pentru a determina originea și evoluția diferitelor plante care formează meniul umanității, cercetătorii de la Calgary, în colaborare cu o echipă de specialiști condusă de Șerban Proches de la Universitatea Stellenbosch din Africa de Sud, au examinat peste 7.000 de specii consumate în mod curent de oameni. Studiu de caz: ingredientele unui meniu fast food – un Big Mac cu cartofi prăjiți și o cafea de la McDonlad’s. Scopul acestuia: ilustrarea ideii conform căreia dieta medie în națiunile dezvoltate nu a fost niciodată mai diversă ca până acum.
Concluzia: meniul amintit conține nu mai puțin de 20 de specii diferite de plante, provenite din cele mai diverse colțuri ale lumii – de la cartofi, cultivați pentru prima oară în America de Sud, la muștarul din India, ceapa și grâul din Orientul Mijlociu și cafeaua din Etiopia.
“Includerea multor fructe și legume în dieta noastră este un lucru încurajat de nutriționiști de ceva timp. Însă morcovii și țelina, de exemplu, îți oferă nutrienți din aceeași familie de plante, cum fac și merele, perele, piersicile, căpșunile și afinele“, spune Vamosi. În opinia sa, “consumul multor produse diferite ar putea să nu însemne, practic, o dietă filogenetică foarte diversă“.
Studiul concluzionează că pe viitor ar fi necesare măsuri de protejare a diversității plantelor comestibile, având în vedere că globalizarea și agricultura la scară industrială duc, gradual, la diete din ce în ce mai uniforme.
