De la 1 ianuarie 2015, România va avea un nou sistem de redevențe în sectorul de petrol și gaze naturale anunța în urmă cu două luni premierul Victor Ponta. Despre modificarea sistemului de revedențe autoritățile au anunțat în repetate rânduri că îl va face cunoscut publicului și că acestea vor fi majorate.
Acum , prim-ministrul Victor Ponta a anunțat că noul sistem de redevenţe petroliere va fi supus dezbaterii publice imediat după vizita oficială a delegaţiei oficiale a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene( CE) şi a Băncii Mondiale (BM) din luna noiembrie.
Ieri, hotnews.ro a publicat o analiză arătând că Guvernul Ponta intenționează să amâne lansarea în dezbatere publică a sistemului de revedențe până după alegerile din luna noiembrie. "Nimic din ce a spus Ponta despre redevente nu a fost pus in aplicare. Ba mai mult, Guvernul ar vrea sa puna in dezbatere publica proiectul privind noile redevente abia in noiembrie- decembrie, chiar in perioada in care expira cele actuale. Adica dupa alegeri. Motivul pentru care un astfel de proiect va fi facuta public dupa alegeri, cu foarte putin timp inainte de adoptare si punere in aplicare, nu poate fi decat unul: Proiectul nu este pe masura asteptarilor populatiei in privinta redeventelor petroliere.", scrie hotnews.ro
Guvernul lucrează împreună cu Banca Mondială la stabilirea unui sistem nou de redevenţe, care vor fi diferenţiate în funcţie de zăcămintele onshore şi offshore, declara în iunie premierul Victor Ponta, într-o conferinţă pe teme energetice. 'De la 1 ianuarie 2015 vom avea o nouă lege a petrolului, cu noi redevenţe. Ideea nu este să iei foarte mult din puţin, ci puţin din foarte mult. Ne gândim la o stabilitate pe 15 – 20 de ani', anunţa Ponta.
Potrivit acestuia, redevenţele trebuie diferenţiate pentru zăcămintele de pe uscat, onshore, şi pentru cele de pe mare, offshore, întrucât diferă foarte mult nivelul investiţiilor. 'Cu siguranţă, nu poţi avea aceleaşi redevenţe pentru zăcămintele onshore şi offshore, întrucât există diferenţe uriaşe de investiţii. Am vorbit cu reprezentanţii Exxon şi Petrom, care spun că vor depăşi bine un miliard de euro investiţii (în perimetrul Neptun din Marea Neagră – n.r.). Orice companie trebuie să-şi recupereze costurile', explica premierul.
Şeful Guvernului susţinea că noile redevenţe se vor aplica doar viitoarelor concesiuni.
Vezi aici ce spune Mariana Gheorghe despre sistemul de revedențe petroliere: "Marea Neagră poate transforma România într-un lider regional"
Viitorul redevențelor petroliere în România
Potrivit Aranjamentului stand-by din septembrie 2013 de tip preventiv dintre România şi FMI, s-a demarat deja elaborarea unei strategii pentru un nou regim de taxare şi de redevenţe pentru petrol şi gaze, prin crearea unui grup de lucru interministerial, urmând a se elabora, cu asistenţă tehnică din partea FMI, un nou regim ce va intra în vigoare din 2015 până în 2024, dacă toate părţile implicate vor fi de acord.
În ultima perioadă au existat discuții cu privire la posibilitatea majorării redevențelor petroliere, considerate inferioare celor practicate în alte state europene, cu impact negativ direct asupra bugetului general al statului. Aceste discuții au loc pe fondul expirării perioadei în care statul român s-a obligat să mențină nivelul redevențelor virate de OMV Petrom, unul dintre principalii producători de hidrocarburi din România.
Cadrul românesc legal actual al redevențelor petroliere este stabilit de Legea petrolului nr. 238/2004. Titularii acordurilor petroliere cărora li s-a acordat dreptul de a efectua operaţiuni petroliere de exploatare sau de operare a conductelor ce constituie Sistemul naţional de transport al petrolului, ori de operare a terminalelor petroliere, aflate în proprietatea publică a statului, sunt plătitori de redevenţă petrolieră.
Cum se calculează
Redevența petrolieră se stabilește prin lege ca procent din valoarea producției brute extrase, procentul aplicat oscilând între 3,5% și 13,5% în funcție de producția brută a zăcământului. Mai precis, redevenţa petrolieră se calculează ca produsul dintre valoarea producţiei brute extrase și cota procentuală stabilită de Legea petrolului, unde valoarea producţiei brute extrase reprezintă produsul dintre producţia brută și preţul de referinţă. În practică, valoarea medie a redevențelor vărsate la bugetul de stat este de circa 7%, potrivit ANRM.
Pentru calculul veniturilor bugetului de stat aferente redevenței petroliere, ANRM stabilește și utilizează un preț de referință al petrolului, în baza unei metodologii fundamentate prin studii de specialitate. Prețurile de referință la țitei se stabilesc lunar pentru cele 14 tipuri (sortimente calitative) de țitei brut extras în România, de către titularii acordurilor petroliere. Potrivit unei declarații recente a reprezentanților ANRM, pentru luna iulie 2014 prețul mediu de referință pentru cele 14 sortimente calitative de țitei a fost de 2.045 lei/tonă.
Tipuri de taxare în lume
La nivel mondial pot fi identificate patru tipuri de taxare a exploatării petroliere, respectiv sistemul concesiunilor, aplicat pe scară extinsă în Europa, inclusiv în România, sistemul împărțirii producției, prezent în mare parte în țările arabe, sistemul bazat pe contracte de servicii, mai puțin popular, fiind adoptat doar de Mexic și Iran, și sistemul exploatării zăcămintelor de petrol de către companiile deținute de stat sau prin intermediul unui parteneriat public-privat.
O analiză comparativă a diferitelor sisteme de exploatare arată că nivelul redevențelor, acolo unde acestea există ca modalitate de taxare, este foarte diferit de la o țară la alta, iar stabilirea acestora este direct afectată de o serie de factori, precum structura resurselor, caracteristicile modului de exploatare, costurile exploatării și fluxul investițiilor. Statistic, România practică printre cele mai mici redevențe petroliere la nivel european, fie că vorbim de țări unde se stabilesc redevențe fixe, fie că se optează pentru redevențe variabile în funcție de dimensiunea zăcământului.
Potrivit unor studii recente, în Turcia, de exemplu, se aplică o redevență petrolieră de 12,5%, în Germania se percepe o redevență de 10%, iar în Brazilia și Rusia redevențele de 10%, respectiv 22% sunt însoțite și de alte impozite și taxe, configurându-se un pachet fiscal avantajos pentru stat.
În Ungaria redevențele variază între 12% și 30%, iar în mod asemănător în Franța se stabilește un prag superior de 30% din valoarea producției, raportat la dimensiunea zăcământului, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul redevenței maxime încasate de statul român.
Taxare diferențiată
În prezent se vorbește despre abordarea unui sistem de taxare diferențiată, care presupune stabilirea unui regim de taxare complex raportat la diferite segmente ale industriei de resurse minerale. Astfel, într-o declarație recentă, premierul Ponta, citat de Mediafax, afirma: „Cu siguranţă, şi asta este practicat la nivel european şi mondial, nu poţi să ai aceleaşi redevenţe pentru resursele exploatate terestru şi cele din mare, mă refer la Marea Neagră în cazul nostru, pentru simplul motiv că sunt diferenţe uriaşe de investiţii şi de profit. Şi atunci ideea este să găsim un sistem diferenţiat şi lucrăm împreună cu experţii Băncii Mondiale la un sistem diferenţiat de redevenţe care să păstreze şi exploatările din off shore profitabile.“