”Reputația nu este clar definită, instanța este în măsură să aprecieze dacă fapta săvârșită de magistrat în interiorul sau în afara instanței sau parchetului pune în discuție prestigiul funcției de magistrat. Inspecția judiciară va decide dacă este vorba de pierderea reputației. Oricum, pierderea reputației duce la încetarea calității de magistrat”, a spus secretarul de stat în Ministerul Justiției, Lidia Barac.
Aceasta a explicat că, potrivit proiectului de Lege pentru modificarea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, aprobat miercuri de Executiv, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Inspecția Judiciară, autoritate cu personalitate juridică
Inspecţia Judiciară se organizează ca autoritate autonomă, cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti.
Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector şef, ajutat de un inspector şef adjunct, numiţi pe baza concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri.
Ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare şi pot sesiza Inspecţia Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare putându-se sesiza şi din oficiu sau putând fi sesizată de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
”În plus, actul normativ definește două noțiuni: reaua-credință și grava neglijență. Astfel, există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual și există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav şi nescuzabil, normele de drept material sau procesual”, a spus Barac.
Ea a precizat că proiectul de Lege va fi trimis Parlamentului pentru a fi dezbătut în procedură de urgență.