Mai mult de jumătate dintre români consideră că viitorul președinte al României ar trebui să fie un lider politic independent de partidele politice. Acest aspect se desprinde dintr-un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

Conform aceluiași sondaj, 38,7% dintre români susțin că acesta ar trebui să fie reprezentantul unui partid politic. În rândul votanților, dorința ca președintele să fie reprezentant al unui partid politic este de:

  • 55% în cazul PSD,
  • 49% în cazul PNL,
  • 48% în cazul AUR,
  • 35% în cazul USR.

Viitorul președinte al României, independent de partidele politice

Mai mult de jumătate dintre români, adică 54,4%, consideră că viitorul președinte al României ar trebui să fie un lider politic independent de partidele politice. Un procent de 38,7% crede că ar trebui să fie reprezentantul unui partid politic.

Există și 4,6% dintre respondenți care nu sunt hotărâți în această privință. Un procent de 2,2% nu au oferit un răspuns în sondajul realizat.

inscop
SURSA FOTO: INSCOP

Votanții care vor un independent

Cei care vor ca viitorul președinte al României ar trebui să fie un lider politic independent de partidele politice sunt:

  • tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani (54%)
  • cei cu vârsta între 30 și 44 de ani (58%)
  • cei cu vârsta între 45 și 59 de ani (59%)
  • 49% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani.

Aceeași opinie este împărtășită și de 57% dintre locuitorii din București. La fel și un procent de 58% dintre cei din orașele cu peste 90.000 de locuitori. Vor acest lucru un procent de 60% dintre cei din orașele cu mai puțin de 90.000 de locuitori. La fel și 49% dintre locuitorii din mediul rural.

Românii care vor un șef al României reprezentant al unui partid politic

Cei care cred că viitorul președinte ar trebui să fie reprezentantul unui partid politic sunt:

  • 38% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani,
  • 34% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani,
  • 35% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani
  • 46% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani.

Aceeași opinie este împărtășită de 37% dintre locuitorii din București. La fel un procent de 37% dintre cei din orașele cu peste 90.000 de locuitori. Un procent de 29% dintre cei din orașele cu mai puțin de 90.000 de locuitori susțin acest aspect. Este cazul și a 45% dintre locuitorii din mediul rural.

Sunt de părere că viitorul președinte ar trebui să fie independent de partidele politice astfel:

  • 40% dintre cei care votează PSD,
  • 44% dintre cei care votează PNL,
  • 49% dintre cei care votează AUR
  • 58% dintre cei care votează USR.

Ideea ca președintele să fie reprezentantul unui partid politic este susținută de:

  • 55% dintre cei care votează PSD,
  • 49% dintre cei care votează PNL,
  • 48% dintre cei care votează AUR
  • 35% dintre cei care votează USR .
inscop
SURSA FOTO: INSCOP

Șeful INSCOP explică dorința exprimată de alegători

”Un preşedinte independent de partide pare a fi un profil mai dezirabil pentru populaţia României, comparativ cu reprezentantul unui partid. Indiferent de categoria de vârstă sau de tipul de localitate în care trăiesc, românii au o preferinţă mai puternică pentru un preşedinte independent de partide. Singurele categorii în cazul cărora opiniile sunt mai echilibrate sunt populaţia cu vârstă de peste 60 de ani şi locuitorii in mediul rural.

În cazul votanţilor principalelor partide, datele arată că nu mai puţin de 40% din votanţii PSD sunt de părere că viitorul preşedinte al României ar trebui să fie independent de partid. Mai mult, aceeaşi opinie este împărtăşită de 44% din votanţii PNL, 49% din votanţii AUR şi 58% din votanţii USR. Aceste date explică de ce aproape toţi candidaţii partidelor măsuraţi pentru alegerile prezidenţiale au o intenţie de vot mai mică decât cea a partidelor pe care le reprezintă”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. El a fost făcut în perioada 19 – 27 iunie 2024, folosind metoda CATI (Computer-Assisted Telephone Interviewing). S-a avut în vedere un eșantion de 1100 de persoane. Acesta a fost selectat în mod stratificat pentru a fi reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Metoda de cercetare a implicat interviuri realizate prin intermediul unui chestionar. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un nivel de încredere de 95%.