Omenirea este în pericol! Cunoscutul economist Nouriel Roubini a adus în atenție ceea ce el numește mega-amenințările care pun în pericol viitorul. Despre ce este vorba?
Cunoscutul economist Nouriel Roubini a scris un editorial pentru The Guardian în care a precizat că Fondul Monetar Internațional (FMI) și alte instituții au avertizat că trecem printr-una dintre cele mai acute provocări economice și financiare din ultimii zeci de ani.
Acesta scrie că acolo unde au existat rate prea scăzute ale dobânzilor, acum există rate extrem de ridicate, motiv pentru care costurile de împrumut au fost și ele majorate. Acesta mai spune că, pe fondul acestor creșteri, a apărut riscul unei crize în cascadă a datoriilor.
” Epoca hiperglobalizării, a comerțului liber, a offshoring-ului și a lanțurilor de aprovizionare „just-in-time” a dat naștere unei noi ere a deglobalizării, a protecționismului, a reshoring-ului (sau „friend-shoring”), a comerțului securizat și a redundanței lanțului de aprovizionare „just-in-case”, arată celebrul economist.
Amenințările geopolitice duc la noi războaie reci și calde
Profesorul emerit la Stern School of Business și autorul cărții ”Megathreats: Zece tendințe periculoase care ne pun în pericol viitorul și cum să le supraviețuim” a mai precizat că actualele amenințări geopolitice cresc riscul a noi războaie. De asemenea, ele duc și la o balcanizare a economiei globale.
Nu în ultimul rând, acesta scoate la iveală că schimbările climatice devin din ce în ce mai simțite, iar efectele lor sunt tot mai grave.
”Este probabil ca și pandemiile să devină mai frecvente, mai virulente și mai costisitoare. Progresele în domeniul inteligenței artificiale, al învățării automate, al roboticii și al automatizării amenință să producă mai multă inegalitate, șomaj tehnologic permanent și arme mai letale cu care se pot purta războaie neconvenționale”, a mai scris Nouriel Roubini.
Reacție împotriva capitalismului democratic
Economistul Nouriel Roubini a mai scris, în editorialul pentru sursa anterior citată, că problemele enumerate mai sus duc la o reacție împotriva capitalismului democratic.
De asemenea, potrivit celebrului economist, ele dau putere extremiștilor populiști, autoritari și militariști, atât de dreapta, cât și de stânga.
”Ceea ce eu am numit megaamenințări, alții au numit „policriză” – pe care Financial Times a numit-o recent cuvântul la modă al anului. La rândul său, Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, vorbește despre o „confluență de calamități”. Economia mondială, a avertizat ea anul trecut, se confruntă cu „probabil cel mai mare test de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, mai spune acesta.
Nouriel Roubini a mai spus că ”în mod similar, fostul secretar al Trezoreriei SUA, Lawrence H Summers, susține că ne confruntăm cu cele mai acute provocări economice și financiare de la criza financiară din 2008. Iar în cel mai recent raport privind riscurile globale – publicat chiar înainte ca elitele să se reunească la Davos în această lună pentru a discuta despre „cooperarea într-o lume fragmentată” – Forumul Economic Mondial avertizează asupra „unui deceniu unic, incert și turbulent care va urma”.
Niveluri de incertitudine fără precedent
”Prin urmare, indiferent de terminologia preferată, există un consens general asupra faptului că ne confruntăm cu niveluri de incertitudine fără precedent, neobișnuite și neașteptate. Pe termen scurt, ne putem aștepta la mai multă instabilitate, la riscuri mai mari, la conflicte mai intense și la dezastre ecologice mai frecvente”, spune celebrul economist.
”În marele său roman interbelic, Muntele magic, Thomas Mann descrie climatul intelectual și cultural – și nebunia – care a dus la primul război mondial. Deși Mann și-a început manuscrisul înainte de război, nu l-a terminat decât în 1924, iar această întârziere a avut un impact semnificativ asupra produsului final. Povestea sa se desfășoară într-un sanatoriu care a fost inspirat de unul pe care îl vizitase la Davos, același loc din vârful muntelui (hotelul Schatzalp) unde se țin acum galele legate de WEF”, spune acesta, adăugând ”Această legătură istorică este prea potrivită. Actuala noastră epocă a megaamenințărilor seamănă mult mai mult cu perioada tragică de 30 de ani dintre 1914 și 1945 decât cu cei 75 de ani de pace relativă, progres și prosperitate de după cel de-al doilea război mondial. Merită să ne amintim că prima eră a globalizării nu a fost suficientă pentru a preveni coborârea în război mondial în 1914. Acea tragedie a fost urmată de o pandemie (de gripă spaniolă); prăbușirea bursei din 1929; Marea Depresiune; războaie comerciale și valutare; inflație, hiperinflație și deflație; crize financiare și neplăți masive; și rate ale șomajului de peste 20%. Aceste condiții de criză au fost cele care au stat la baza ascensiunii fascismului în Italia, a nazismului în Germania și a militarismului în Spania și Japonia – culminând cu cel de-al doilea război mondial și cu Holocaustul”.
Amenințările actuale, la fel de îngrozitoare ca acei 30 de ani
”Dar, pe cât de îngrozitori au fost acei 30 de ani, pe atât de amenințătoare sunt, în unele privințe, amenințările actuale. La urma urmei, generația interbelică nu a trebuit să se confrunte cu schimbările climatice, cu amenințările IA la adresa ocupării forței de muncă sau cu obligațiile implicite asociate îmbătrânirii societății (deoarece sistemele de securitate socială erau încă la început, iar majoritatea persoanelor în vârstă au murit înainte de a primi primul cec de pensie). În plus, războaiele mondiale au fost în mare parte conflicte convenționale, în timp ce acum conflictele dintre marile puteri ar putea lua rapid o spirală în direcții mai puțin convenționale, putând să se încheie cu o apocalipsă nucleară.
Prin urmare, ne confruntăm nu numai cu ce a fost mai rău în anii 1970 (șocuri negative repetate ale ofertei agregate), ci și cu ce a fost mai rău în perioada 2007-2008 (rate de îndatorare periculos de ridicate) și cu ce a fost mai rău în anii 1930. O nouă „depresiune geopolitică” sporește probabilitatea unor războaie reci și fierbinți care s-ar putea suprapune prea ușor și scăpa de sub control.
Din câte îmi dau seama, nimeni dintre cei care se reunesc astăzi la Davos nu scrie marele roman al erei megaamenințărilor. Cu toate acestea, lumea de astăzi manifestă din ce în ce mai mult sentimentul de premoniție pe care îl avem atunci când îl citim pe Mann. Mult prea mulți dintre noi se complac în complacerea de la summit și ignoră ceea ce se întâmplă în lumea reală de jos. Trăim ca niște somnambuli, ignorând orice semnal de alarmă cu privire la ceea ce se află în fața noastră. Ar fi bine să ne trezim curând, înainte ca muntele să înceapă să se cutremure”, a precizat celebrul economist Nouriel Roubini în editorialul pentru The Guardian.