Modificarea cadrului legal în materia achizițiilor publice are loc în contextul obligativității transpunerii în legislația națională, până în aprilie 2016, cu unele excepții, a prevederilor noii generații de directive europene, adoptate la începutul anului 2014.
Printre dezideratele noilor directive se găsesc simplificarea și flexibilizarea procedurilor de achiziții publice și asigurarea accesului efectiv al întreprinderilor mici și mijlocii la respectivele proceduri.
Dacă în legislația primară actuală s-a optat pentru transpunerea în același act normativ de bază (OUG 34/2006) a directivelor adoptate în cele trei sectoare (în 2004), noile directive vor fi implementate în legi distincte, respectiv pentru fiecare dintre domeniile: achiziții „clasice”, utilități și concesiuni (de lucrări și servicii). Totodată, căile de atac în domeniul achizițiilor publice vor face obiectul unei legi separate.
Primele proiecte de lege supuse dezbaterii publice, în iulie 2015, vizează achizițiile „clasice” și sistemul de căi de atac în domeniul achizițiilor publice. În continuare vom prezenta unele repere ale celui dintâi proiect.
Legifererarea condițiilor și limitelor în care este posibilă modificarea unui contract de achiziție publică, fără organizarea unei noi proceduri
Legislația în vigoare reglementează într-o măsură restrânsă etapa executării contractelor de achiziție (de exemplu, în privința modificării prețului). Proiectul de lege (în mod similar reglementărilor din directivă, inspirate și din jurisprudența CJUE) menționează condițiile și limitele în care poate fi modificat un contract, inclusiv înlocuirea contractantului, fără a fi necesară o nouă procedură.
Împărțirea pe loturi devine regula, iar excepțiile trebuie justificate.
Pentru a nu exista obstacole în calea participării la proceduri, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, noul proiect reglementează regula împărțirii pe loturi.
Reglementarea rolului „documentului unic de achiziţie european” și a bazei de date e-Certis.
În scopul reducerii dificultăților administrative/birocratice, atât din perspectiva ofertanților care pregătesc documentele pentru proceduri de atribuire, cât și a autorităților care evaluează ofertele, s-a reglementat posibilitatea depunerii documentului unic de achiziţie european (DUAE), constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară care să ateste că operatorii economici implicați în proceduri îndeplinesc o serie de condiţii de participare.
Totodată, se dorește ca informațiile relevante privind operatorii economici să fie actualizate în baza de date e-Certis creată de Comisia Europeană, pentru a fi consultate de autoritățile contractante.
Autoritățile vor solicita ofertantului câștigător documentele justificative în susținerea respectivei declarații. De asemenea, documente justificative vor putea fi solicitate și ofertanților/candidaților în cursul derulării procedurii.
Scopul implementării acestui sistem va fi atins doar dacă autoritățile nu vor abuza de posibilitatea de a solicita documentele justificative ofertanților în cursul procedurilor, ci se vor concentra pe a le cere cu precădere ofertanților câștigători.
Regim simplificat pentru atribuirea contractelor de achiziţie/acordurilor-cadru care au ca obiect servicii sociale, de sănătate, unele servicii juridice şi alte servicii specifice.
În cazul anumitor tipuri de contracte având ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice este instituit un sistem mai „relaxat” și un prag valoric ridicat (750.000 Euro) peste care trebuie respectate o serie de reguli.
Subcontractanții nominalizați nu trebuie să se afle în situațiile de excludere pentru neîndeplinirea criteriilor privind eligibilitatea.
Spre deosebire de situația actuală (în care verificările privind subcontractanții sunt relativ restrânse, cea mai importantă fiind cea privind inexistența conflictului de interese), conform noului proiect subcontractanții trebuie să nu se găsească în cazurile de excludere pentru neîndeplinirea criteriilor privind eligibilitatea.
Posibilitatea de înlocuire a subcontractantului și respectiv a terțului susținător aflat într-un caz de excludere pentru neîndeplinirea criteriilor vizând eligibilitatea (și în cazul terțului și pentru neîndeplinirea criteriilor relevante privind capacitatea).
Cu toate că proiectul de lege preia reglementările aferente din directiva pe care o transpune, ar putea fi utilă nuanțarea limitelor acestei posibilități pentru a nu fi generate situații de tratament inegal între ofertanții care au terți susținători și/sau subcontractanți și cei care nu au (pentru aceștia din urmă fiind discutabile limitele în care își pot modifica oferta în cursul evaluării).
Prevederile privind susținerea pe tehnic și financiar riscă să ridice probleme de interpretare și probleme practice semnificative întrucât aspecte importante des întâlnite în practică nu sunt reglementate la nivelul proiectului de lege.
Prevederea posibilității utilizării calificărilor și a experienței personalului ca factor de evaluare, în anumite condiții.
Nerespectarea obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la buget nu constituie motiv de excludere în anumite cazuri.
Reglementarea (mai detaliată a) mecanismului privind activităţile de achiziţie centralizate furnizate de o unitate de achiziţii centralizate și a colaborărilor între mai multe autorități contractante.
