Contrabanda cu ţigarete a crescut în România, în ianuarie, până la 17,8%, faţă de procentul de 17,5% înregistrat în noiembrie 2015, arată cele mai noi date publicate, miercuri, de compania de cercetare Novel Research.
În funcţie de zonele din ţară, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, însă în uşoară scădere faţă de intervalul de referinţă noiembrie, anul anterior.
De asemenea, regiunile nord-vest şi vest deţin cote importante pe segmentul pieţei negre a ţigaretelor, cu 28,3%, respectiv 26,7% din volumul total comercializat.
Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, în ianuarie ajungând la 22,5%, mai mult cu 5,5 puncte procentuale, comparativ cu noiembrie 2015.
„Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România și Ucraina că autoritățile nu vor fi pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. În Suceava și Botoșani, în multe sate și comune, ponderea produselor ilegale ajunge și la 90%. Un pachet de țigarete care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniță cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce privește combaterea traficului ilicit, cât și reglementarea industriei legale care, reamintim, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de euro virate în 2015. Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului și efectele acesteia asupra impulsionării comerțului ilegal au fost total ignorate de către autorități. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 și, începând cu aceeași dată, fabricile de țigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puțin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje și să investim în modificarea liniilor de producție fără nici o garanție asupra formei finale a legii și a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziție pentru producție nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog și transparență decizională, bazându-se doar pe părerile așa-zișilor experți”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.
'Aşa numitele 'cheap whites', deşi se află în scădere (minus 2,5 p.p. faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)', menţionează, într-un comunicat de presă, Marian Marcu, directorul Novel Research.
Potrivit sursei citate, marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii, suma reprezentând aproape 2% din produsul intern brut, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.