În timpul domniei sale, Musa a adunat o avere colosală, care l-a făcut, după cum spun unii istorici, cel mai bogat om care a trăit vreodată pe pământ.
Învățatul egiptean Al-Umari îl citează pe Mansa Musa cu următoarele cuvinte:
„Conducătorul care m-a precedat nu a crezut că este imposibil să ajungi la capătul oceanului care înconjură pământul (Atlantic – n.r.). A vrut să ajungă la el (la capăt – n.r.) și era hotărât să își pună în aplicare planul. Astfel că a echipat două sute de vase pline cu oameni și multe altele pline cu aur, apă și provizii suficiente pentru câțiva ani. El i-a poruncit căpitanului să nu vină înapoi până nu a ajuns la celălalt capăt al oceanului sau până nu a sfârșit.
„Și au plecat în călătorie. Au lipsit o lungă perioadă și apoi, în sfârșit, o corabie s-a întors înapoi. Când a fost întrebat, căpitanul a răspuns: «O, Prințul meu, am navigat multă vreme până am văzut în mijlocul oceanului un fluviu mare cu un debit uriaș. Corabia mea a fost ultima; ceilalți erau în fața mea și s-au înecat în marele vârtej și nu au mai ieșit. Am navigat înapoi pentru a scăpa de acel curent.»
„Dar Sultanul nu l-a crezut. A poruncit să fie echipate două mii de corăbii pentru el și oamenii lui, plus încă o mie cu apă și hrană. Apoi mi-a încredințat mie regența pe durata absenței sale și a plecat cu oamenii lui; nu s-a mai întors niciodată și nici nu a mai dat vreun semn de viață.”
A devenit sultan
Musa a devenit sultan după dispariția predecesorului său, Abu-Bakr II. El a obținut controlul strategic asupra cetății Tombuctu. Provinciile Gao și Mali, bogate în sare și aur, au devenit pământurile sale.
Stăpânind aceste teritorii, Musa a obținut controlul asupra unor importante rute comerciale care legau coasta de vest a Africii de Mediterana.
Sultanul, un musulman devotat, a devenit cunoscut pentru restul lumii cu ocazia pelerinajului său la Mecca. Acesta a avut loc în perioada 1324-1325, iar Musa a fost însoțit de o caravană cu 10.000 de soldați, 30.000 de civili, 12.000 de sclavi și 500 de mesageri cărând cantități mari de aur și îmbrăcați în veșminte scumpe de mătase persană. Sultanul a suportat integral toate costurile pelerinajului, hrănind tot alaiul de oameni și animale. Iar hrana, mărturisesc cei aflați în caravană, era deosebit de aleasă.
Apropo de animale, caravana cuprindea 80 de cămile, fiecare cărând între 25 și 150 de kilograme de pulbere de aur. Musa a împărțit acest aur săracilor pe care i-a întâlnit în cale.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric