Economia crește semnificativ peste media Uniunii Europene, fapt confirmat și de a doua estimare a Institutului Național de Statistică (INS) pe datele aferente primului trimestru al anului, dar sănătatea unei economii se vede în datele ei macro. Și cele mai importante dintre acestea se regăsesc în execuția bugetară, adică în veniturile pe care statul le încasează de la populație și de la sectorul privat și în cheltuielile aferente asistenței sociale și a investițiilor. Din păcate, veștile la jumătate de an nu sunt foarte bune pentru buget, iar acest lucru a băgat deja pe toată lumea în ședință. 

Fostul președintele ANAF (Agenția Na­țională  de  Administrare Fis­cală), Bogdan Stan, a fost „decapitat„ după ce, în mai multe rânduri, a fost chemat de urgență la Palatul Victoria, unde ministrul de Finanțe l-a chestionat pe tema încasărilor bugetare.

Activitatea lui Bogdan Stan nu a fost mulţumitoare pentru şeful guvernului şi  a fost înlocuit cu Mirela Călugăreanu, fost director adjunct al departamentului de Mari Contribuabili din cadrul ANAF, responsabilă cu colectarea. Presiunea pentru noul şef al instituţiei este cu atât mai mare cu cât încasările în primele şase luni ale anului sunt mai mici cu 6 miliarde de ei faţă de programul stabilit la început de an, pe baza căruia s-a realizat bugetul, spun surse guvernamentale. Asta deşi fostul șef al Fiscului declara cifre pozitive, cu încasări mai mari decât anul trecut.  Datele puse la dis­poziție de ANAF arată că, în primele șase luni, s-au colectat la buget 101,15 miliarde lei, cu aproape patru miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, respectiv o creștere de 4,1% a volumului veniturilor bugetare colectate. Instituția spune că „programul comunicat de Ministerul de Finanțe pentru luna iunie a fost realizat în proporție de 102,7%, în condițiile în care volumul restituirilor de TVA în iunie a fost în cuantum de peste 1,287 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 513,3 milioane lei față de aceeași perioadă a anului trecut”. În iunie, ANAF a colectat 16,53 miliarde lei, cu 12% mai mult decât în aceeași lună din 2016. 

Dacă luăm în calcul faptul că anul acesta cota de TVA s-a redus, din februarie, cu un punct procentual, au fost eliminate 100 de taxe și a fost mărit numărul companiilor mici care pot achita un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, ar fi fost de așteptat ca veniturile bugetare să fie mai mici decât anul trecut. Diferența apare însă în condițiile unei creșteri economice de 5,2%, conform programului de Guvernare și a estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, creștere care ar trebui să acopere cu prisosință reducerile de taxe și impozit. Din păcate, situația ne arată că cifrele avansate pentru acest an sunt mai optimiste decât în realitate. 

Sistem fiscal cu probleme

Execuția bugetului general consolidat la cinci luni relevă un deficit de 2,2 miliarde lei, adică 0,27% din PIB, mult peste cel de 0,8 miliarde lei din aceeași perioadă a anului trecut. Iar la cinci luni, perioadă pentru care avem mai multe detalii referitoare la buget, veniturile bugetului general consolidat erau în creștere cu 7,9% în termeni nominali, nu cu 4,1% cum a anunțat șeful Fiscului pentru primul semestru. Pe categorii, în primele cinci luni veniturile din TVA au scăzut cu 5%, dar cele din contribuții sociale au crescut cu 15,9%, cele din impozitul pe salarii și venit cu 12,9%, cele din impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale cu 10,1%, cele din venituri din capital cu 13,2%, iar cele din impozite și taxe pe proprietate cu 20,6%. Insuficient însă, în condițiile în care cheltuielile au urcat cu 9,4%, printre care cheltuielile de personal cu 19,1% (salariile majorate), iar cele cu asistența socială cu 10,1% (pensiile). Și ar trebui să mai crească în perioada următoare, conform programului de guvernare.

Situația veniturilor la buget este creată de mai mulți factori. Pe de o parte putem spune că atât poate duce economia privată, dacă ne luăm după datele ANAF care arată că gradul de conformare al contribuabililor a ajuns la 85,1%, față de 83,5% în 2013. Pe de altă parte, Alex Milcev, partener și liderul departamentului de asistență fiscală și juridică din EY România, a declarat că Fiscul colectează undeva între 75% și 78% din ce se declară lunar, ceea ce ne transformă în unul dintre cele mai slabe sisteme de colectare din UE. Inclusiv Bulgaria are un procent apropiat de 90%, iar țările scandinave urcă până la 97-99%. 

„Eu nu cred că avem un sistem fiscal prost”, spune Alex Milcev. „E mult mai stabil decât înainte și nu trebuie umblat la sistem, dar trebuie întărite regulile care există”, adaugă acesta. O declarație care ne duce către o hibă mare a sistemului: funcționarea defectuoasă. Integrarea diferitelor baze de date alte instituțiilor din țara noastră este o discuție veche, pentru care nu s-a găsit încă o soluție, dar care ar fi necesară și pentru combaterea evaziunii și a economiei informale. 

Un alt factor care duce la neîncasarea veniturilor bugetare sau cel puțin la întârzierea lor, este lipsa unui cash-flow suficient la companii. Și nu doar cele private, ci și cele de stat, care sunt campioane pe lista datornicilor la buget tocmai pentru că declară sumele datorate, dar nu le și achită. Dar și firmele private aleg uneori să achite cu întârziere dacă au dificultăți cu lichiditățile, creditul fiscal fiind o sursă relativ ieftină la care se apelează pe termen scurt (12% dobândă anuală, aferentă penalităților de întârziere). 

 

Modernizarea ANAF nu a început încă

Deocamdată, se speră ca proiectul de modernizare a Administrației Fiscale, în valoare de 70 milioane euro, să înceapă cât mai curând astfel să se încheie anul viitor. Până atunci însă, „nu se poate să ai creștere economică, să ai consum mare și încasări mai puține”, după cum spune prim-ministrul Mihai Tudose. În orice caz, cifrele arată că îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii ar aduce la buget sume mai mari decât cele necesare acoperirii deficitului prognozat. 

Până atunci, Ministerul de Finanțe trebuie să se împrumute. Pentru acest an, necesarul brut pentru bugetul general consolidat este de 68 miliarde lei, conform declarațiilor lui Ștefan Nanu, director general la Trezoreria Statului, dintre care două treimi merg către rostogolirea datoriilor deja existente (titluri de stat ajunse la maturitate) și doar restul, de circa 24 miliarde lei, pentru finanțarea bugetului. 

Finanțarea va fi necesară pentru acoperirea deficitului prognozat, dar dacă încasările nu se vor ridica la nivelul necesarului bugetar, atunci va fi nevoie de mai mulți bani. Cei care nu cred în valabilitatea programului de guvernare, văd un deficit bugetar de 3,6% – 3,8% anul acesta, adică cel puțin cinci miliarde de lei peste necesarul de 24 deja anunțat. Iar prognozele pesimiștilor par să se adeverească din moment ce șeful PSD, Liviu Dragnea, și proaspăt înscăunatul prim-ministru, Mihai Tudose, au început să amâne măsurile anunțate pentru perioada următoare, cum ar fi majorarea salariului minim la 2.000 de lei de anul viitor, urmând a fi o creștere de până la 1.550 lei. 
Investițiile au fost primele sacrificate pentru a se păstra deficitul în limite, iar acest lucru se vede din plin în infrastructura rutieră, care mai mare puțin și se sufocă pe traseele aglomerate din țară. În primele cinci luni, Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 4,1 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB.