Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov este de părere că nu este nevoie ca Rusia să ajute Belarusul militar sau în alt mod. Acesta acuză puterile străine că se amestecă în afacerile interne ale Belarusului.
Într-o teleconferinţă cu jurnaliştii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat puteri străine, fără a le numi, de amestec în afacerile interne din Belarus şi a spus că o astfel de interferenţă este inacceptabilă.
El a mai declarat că situaţia din Belarus este o chestiune internă care ar trebui rezolvată de belaruşi înşişi.
Presiunea a crescut
După alegerile contestate din 9 august, presiunea este tot mai mare la adresa preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994. El se confruntă zilnic cu manifestaţii şi cu o mişcare de grevă care afectează mai multe industrii vitale pentru economia ţării sale.
Lukaşenko a respins în mod repetat ideea plecării de la putere, deşi luni, într-o încercare de a calma spiritele, a spus că ar fi dispus să plece după votarea unei noi Constituţii în cadrul unui referendum, dar a avertizat că în niciun caz ‘la presiunea străzii’.
Svetlana Tihanovskaia cere UE să nu recunoască alegerile
Tihanovskaia a lansat miercuri un apel către Consiliul European pentru a nu recunoaşte alegerile prezidenţiale ”frauduloase” desfăşurate la 9 august în Belarus. În același timp, aceasta le-a cerut ţărilor europene să respecte opţiunea poporului belarus, transmit AFP şi Reuters, citate de agerpres.
Criza actuală din Belarus, cauzată de alegerile prezidențiale, face obiectul unui summit extraordinar al liderilor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, ce are loc miercuri, prin videoconferinţă.
”Vă cer să nu recunoaşteţi aceste alegeri frauduloase. Domnul Lukaşenko şi-a pierdut întreaga legitimitate în ochii naţiunii noastre şi ai lumii”, a declarat Svetlana Tihanovskaia într-un mesaj video adresat liderilor statelor UE şi difuzat pe YouTube.
Tihanovskaia a adăugat că ea este câştigătoarea îndreptăţită a scrutinului prezidenţial din 9 august şi că doreşte ca noile alegeri să fie organizate sub un fel de supraveghere internaţională, pentru a nu mai exista incertitudini cu privire la acest aspect.
În ultimele zile, zeci de mii de demonstranţi au ieşit pe străzile din Minsk şi din alte oraşe din Belarus pentru a protesta contra realegerii controversate a lui Aleksandr Lukaşenko (65 de ani) în funcţia de preşedinte, în alegerile prezidenţiale din 9 august. Opoziţia, care este convinsă că votul a fost fraudat, a anunţat o grevă generală în semn de protest, în timp ce liderul de la Minsk invocă rezultatele oficiale ale scrutinului, ce îi acordă peste 80% din sufragii, iar candidatei opoziţiei Svetlana Tihanovskaia doar 10%.
De asemenae, poliţia belarusă a intervenit violent împotriva protestatarilor, reţinând mii dintre aceştia, dintre care mulţi au declarat că au fost torturaţi în detenţie.
Uniunea Europeană a lăsat de înţeles că va impune sancţiuni contra oficialităţilor belaruse responsabile pentru fraudele electorale şi pentru reprimarea violentă a protestelor care au urmat scrutinului prezidenţial. În aceste proteste şi-au pierdut viaţa cel puţin două persoane, iar alte câteva mii au fost arestate.