Tensiunile globale se intensifică tot mai mult de la o zi la alta, alimentate de politicile nesăbuite ale unor lideri nesăbuiți. Războaiele economice de tip dinte pentru dinte și agendele ce satisfac doar interese personale pun în pericol economia globală, conform unui comunicat al Saxo Bank.
Potrivit economistului Steen Jakobsen, lumea intră într-una dintre cele mai periculoase perioade pentru economia globală de la căderea Zidului Berlinului. ”Războiul economic„, care nu ar fi trebuit să aibă loc, se află în prezent pe prima pagină a ziarelor.
Există trei căi posibile de aici:
1. O criză ‘blândă’ în care SUA, China și Europa ajung toate la niveluri tarifare mari, dar se opresc fără a crea de-a dreptul „ziduri” – probabilitate: 25% .
2. O criză mai severă cu tensiuni comerciale ce escaladează până alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, pe 6 noiembrie și după aceea (când președintele Trump trebuie să arate electoratului său fidel că respectă promisiunile de „a obține o înțelegere mai avantajoasă pentru SUA”) – probabilitate: 50% .
3. O mișcare echivalentă cu Legea Tarifară Smoot-Hawley din iunie 1930 – probabilitate: 25%.
Fiecare dintre aceste șcenarii duce la o creștere globală mai mică. În războiul comercial, nu există învingători, iar tendița indică în direcția greșită deoarece agendele naționaliste erodează statutul cadrelor instituționale globale.
Istoria ne învață că toate acestea se pot termina rău. Cel mai grav exemplu este Legea Smoot-Hawley din SUA din 1930, ce a crescut tarifele cu 45% pentru peste 20 000 de bunuri importate. Legea s-a născut din promisiunea electorală de a proteja fermierii americani ce reprezentau 25% din populația SUA înainte de Marea Depresie.
Comerțul global a scăzut cu 65% în urma Legii Smoot-Hawley. Exporturile SUA au scăzut de la 7 miliarde $ în 1929 la 2,5 miliarde $ în 1932, iar exporturile agricole au scăzut cu două treimi. În mod ironic, prețurile grânelor s-au prăbușit, sărăcind milioane de fermieri.
Un raport al ONU din luna mai a acestui an o spune direct: războiul comercial ar putea declanșa ‘o scădere puternică a investițiilor globale’ și a comerțului.
Scenariul schițat de ONU sugerează că o escaladare abruptă a barierelor comerțului global ar putea reduce produsul mondial brut cu 1,4% în 2019 și ar putea încetini creșterea comerțului mondial cu peste 6%. Pierderile comerciale de asemenea magnitudine reprezintă abia jumătate din cele resimțite în 2009, cel mai greu an al crizei financiare globale. Dacă tendința recentă a disputelor comerciale tot mai mari ar escalada într-o spirală a represaliilor, repercusiunile pentru economia mondială, inclusiv pentru multe țări în curs de dezvoltare, s-ar putea dovedi mult mai grave.
Creșterea globală în scădere, impulsul de creditare în scădere la nivel mondial și autosuficiența masivă cu privire la riscurile unui război mondial reprezintă avertismentele noastre regretabile pentru restul anului 2018.