Orice gospodină are în cămară diferite tipuri de oțet, pentru o varietate de utilzări în bucătărie, de la salate și ciorbe, până la aluaturi fragede. Cu siguranță, oțetul nu este folosit zilnic, așa că, la un moment dat, oțetul de mere sau cel balsamic ar putea să-și fi făcut veacul în dulap.
Mai poate fi folosit oțetul pe care l-am depozitat prea mult? Și cum putem ști dacă mai este bun de pus în salată sau în alte preparate?
Potrivit TheList, înainte de a arunca oțetul, rețineți că proprietățile sale naturale pot fi mai benefice decât credeați.
Cum se obține oțetul și la ce ajută consumarea lui?
Oțetul de mere este obținut printr-un proces format din două etape. Primul pas constă în expunerea merelor zdrobite la culturi de drojdie, care fermentează zaharurile din fructe și le transformă în alcool. Mai apoi, se adaugă culturi vii de bacterii, care vor continua procesul de fermentare a alcoolului, transformându-l în acid acetic, acesta fiind principalul ingredient activ din oțet.
Datorită acestui proces, oțetul are multe proprietăți antioxidante și de ucidere a bacteriilor. De fapt, oțetul poate contribui la pierderea în greutate și la scăderea nivelului de zahăr din sânge și a colesterolului. Potrivit cercetărilor publicate în Journal of Functional Foods, există o legătură dovedită științifică între oțetul de mere și pierderea în greutate.
Un studiu clinic din 2017 a făcut această descoperire după ce a supus participanții unui regim cu mai puțin de 250 de calorii pe zi, pe o perioadă de 12 săptămâni. Jumătate aceștia au băut 15 ml de oțet de mere, în timp ce cealaltă jumătate nu a făcut-o. Rezultatul? Cei din grupul care a băut oțet de mere au pierdut cu aproximativ 3 kg mai mult.
Oțetul est un produs versatil care nu trebuie folosit doar la gătit sau la curățenie. Oțetul accelerează germinarea plantelor și combate bolile fungice ale acestora.
Perioada de valabilitate a oțetului este aproape infinită
Vestea bună este că „The Vinegar Institute” spune că „perioada de valabilitate a oțetului este aproape infinită”. Acidul său este, de fapt, cel care îl protejează pe termen lung, făcându-l să se auto-conserve. Dacă observați unele modificări, cum ar fi acumularea de sedimente în partea de jos a sticlei, nu vă faceți griji.
Asta înseamnă pur și simplu că „mama” oțetului începe să devină și mai vizibilă. Nu înseamnă că a expirat sau că nu mai e bun de folosit.
Oțetul de mere poate ajuta la uciderea agenților patogeni, inclusiv a bacteriilor. Oamenii au folosit în mod tradițional oțetul pentru curățarea și dezinfectarea, tratarea ciupercilor unghiilor, păduchilor și chiar a infecțiilor urechii.
Oțetul este, de asemenea, un conservant alimentar. Studiile arată că inhibă bacteriile precum E.coli să crească și să altereze alimentele.
Cum ar trebui depozitat?
În timpul depozitării, asigurați-vă că îl țineți departe de lumina directă a soarelui. În plus, reduceți expunerea oțetului la aer, asigurându-vă că este bine închis.
Pentru cea mai bună aromă, este important să-l păstrați într-un recipient de sticlă.