Aceștia își riscă propria viață, dar și pe cea a altor conducători auto. Epilepsia este o boală cronică a creierului, care afectează aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Boala se caracterizează frecvent prin convulsii recurente –  episoade scurte de mișcări involuntare, care pot implica o parte a corpului (parțial), sau întregul corp (criză generalizată).

Medicii explică dacă este sigur ca persoanele care suferă de epilepsie să conducă un vehicul, care sunt, de obicei, declanșatorii bolii și care este rolul anxietății în apariția acestei afecțiuni cerebrale, potrivit Hindustimes.

Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute și înțelese

În aproximativ 50% din situațiile întâlnite la nivel global, cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute și înțelese. Cele cunoscute sunt împărțite în mai multe categorii: structurale, genetice, infecțioase, metabolice, imune și necunoscute. Dr. Ashish Gosar, consultant neurolog la Spitalul Masina din Mumbai, a explicat: „Când o persoană are două sau mai multe crize, în interval de 24 de ore, se spune că are epilepsie.

Conform unei legi din 1939, unei persoane care suferă de epilepsie nu trebuie să i se dea un permis de conducere, chiar dacă a avut o singură criză în orice moment al vieții sale”. Medicul a adăugat că, în majoritatea țărilor occidentale, pacienții cu epilepsie care nu au convulsii  timp de mai mult de un an, au voie să conducă. În cazul în care criza unui pacient este controlată, atunci se consideră rezonabil ca aceasta să aibă dreptul să conducă pe drumurile publice, a subliniat dr. Ashish Gosar.

Risc major pentru ei, dar și pentru ceilalți șoferi

Dr. Manish Chhabria, neurolog la Spitalul Sir HN Reliance Foundation din Mumbai, spune că, în general, nu este sigur pentru persoanele cu epilepsie să conducă, deoarece  riscă să se accidenteze pe ei înșiși, dar și pe ceilalți conducători auto, în cazul unei convulsii care are loc în timp ce șofează.

Când și de ce apar crizele de epilepsie

Dr. Ashish Gosar susține că „epilepsia cu debut tardiv se datorează, în general, unor cauze secundare, care pot fi legate de hipertensiune arterială sau de anumite afecțiuni cardiace.

”Acești factori de risc vascular afectează creierul, ceea ce poate duce la convulsii, mai ales la vârstnici”, a explicat el.

Pe de altă parte, la tineri, epilepsia este declanșată de mai mulți factori, cum ar fi consumul de droguri, lipsa somnului, stresul emoțional și anxietatea.

Stresul emoțional provoacă tulburări de somn care pot declanșa o convulsie

”Deși anxietatea nu provoacă în mod direct convulsii, stresul emoțional provoacă tulburări de somn care, la rândul lor, pot declanșa o convulsie”, a  declarat el.

Simptomele crizelor focale pot fi confundate cu alte tulburări neurologice cum ar fi migrena, narcolepsia sau bolile mintale. Este necesară o examinare detaliată și o testare, pentru a distinge epilepsia de alte tulburări.