Tranzitia de la boom-ul anilor ’90 la constrangerile financiare ale ultimilor doi ani face din industria telecomunicatiilor cel mai interesant model de studiu de caz pentru analisti.
Bancile au transmis de curand unor companii precum Deutsche Telekom, France Telecom, BT, OTE, Sonera, Portugal Telecom, Telefonica sau KPN ca, in cel mai scurt timp, trebuie sa gaseasca solutii de reducere drastica a cheltuielilor, dar si de reconsiderare a investitiilor. Daca anul trecut se putea spune ca respectiva criza a companiilor de telecom face parte din regresul economiei mondiale, acum lucrurile stau cu totul altfel.
Pe de o parte, nimeni nu intelege cum a fost posibil ca bancile comerciale sau de investitii sa accepte sa crediteze cu miliarde de dolari afaceri care nu puteau aduce o marja de profit mai mare de 5% din cifra de afaceri. si asta tinand cont de investitiile costisitoare in infrastructura pe care trebuie sa le realizeze o companie de telefonie mobila sau fixa.
Dupa ce au anuntat in toate partile ca au finalizat un plan de afaceri care o data pus in practica va permite reducerea datoriilor pana la 50 miliarde de dolari, sefii Deutsche Telekom au admis saptamana trecuta ca nu vor reusi sa faca acest lucru pana in 2003. Datoriile totale ale gigantului german erau la sfarsitul anului trecut in valoare de 62,1 miliarde de dolari. Mai intai au fost taiate dividendele pentru urmatorii doi ani, iar, ulterior, bugetul de cheltuieli pentru anul acesta a fost redus pana la 8,5 miliarde de dolari.
Vestile venite din partea grupului francez de telecomunicatii France Telecom nu au nici ele un aspect imbucurator. Cu o expunere de 60 miliarde de dolari, gigantul de la Paris a promis creditorilor ca, pana la sfarsitul acestui an, va reduce pierderile cu 13 miliarde de dolari. Analistii sunt insa de parere ca, din moment ce in Germania si Franta au loc anul acesta alegeri legislative, cele doua grupuri multinationale vor beneficia de protectie din partea autoritatilor.
si totusi, cei mai mari perdanti din lumea telecomului se pare ca sunt companiile care nu au facut in ultimii doi ani imprumuturi prea mari. Este, de altfel, si cazul operatorului national de telefonie fixa RomTelecom care, din cauza dificultatilor financiare pe care le traverseaza actionarul grec OTE, se vede pus in situatia de a stopa a unor investitii de peste 400 milioane de dolari.
sefii companiilor de telefonie fixa sau mobila spun insa ca nu pot trage cortina, in ideea ca veniturile obtinute vor acoperi o parte importanta a datoriilor, iar planurile de investitii vor fi stopate.
Ultimele analize realizate de catre GSM Association arata ca piata europeana de telefonie mobila a fost caracterizata anul trecut de cresteri, in ciuda unor sincope inregistrate in tarile occidentale.
La sfarsitul anului trecut, companiile europene de telefonie mobila aveau un portofoliu de peste 300 de milioane de clienti. In 2000 si 2001, in Europa au aparut inca 18 jucatori care, impreuna, au reusit sa atraga in jur de cinci milioane de abonati. Explozii astronomice ale numarului de abonati au fost raportate in special in tarile din Europa Centrala si de Est, unde au existat chiar si cresteri de 1.000% cum este cazul Albaniei.
In 2001, in Polonia, Romania, Ungaria, Letonia si Slovacia numarul de noi abonati a crescut cu 40-60% comparativ cu anul anterior. O astfel de crestere trebuie insa sustinuta cu investitii semnificative. Cosmorom si Telemobil, ultimii intrati pe piata romaneasca, incearca sa mentina ritmul investitional promovat de Orange si MobiFon, dar operatorul la acare actionar majoritar este RomTelecom se pare ca a cam pierdut ritmul. Cosmorom nu mai are bani pentru investitii.
Oricare va fi finalul crizei companiilor de telecomunicatii, e clar ca acestea trebuie sa gaseasca urgent solutii de redresare. Altfel risca sa ajunga pe mana creditorilor.    

sTIRI

Companiile au investiti 1,3 mld. USD

Proiectele de modernizare si retehnologizare in industrie, agricultura, constructii, transporturi si comunicatii au atras anul trecut 33.679 miliarde lei (aproximativ 1,13 miliarde dolari), fonduri provenite de la bugetul de stat si din partea agentilor economici privati din respectivele domenii, se arata intr-un bilant realizat de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. In sectorul petrol si gaze au fost realizate investitii in valoare de 3.032,6 miliarde lei, in sectorul mine-geologie au fost alocate 306 miliarde de lei, iar industria metalurgica a beneficiat de fonduri de peste 50 de miliarde de lei. De asemenea, un numar de 313 agenti economici din sectoarele morarit si panificatie, produse lactate, ulei, bauturi alcoolice, ape minerale, vinificatie, laboratoare cofetarie, producerea mezelurilor, abatoare, producerea conservelor si ambalaje au realizat investitii in valoare de 1.678,2 miliarde lei, din care 1.335,3 miliarde lei reprezinta fonduri proprii ale firmelor, restul provenind din credite interne si externe.

Oltchim promite ca reduce pierderile

Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea doreste sa reduca in acest an nivelul pierderilor cu aproximativ 200 miliarde lei, de la 1.387 miliarde lei la 1.186 miliarde lei, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor societatii la sfarsitul lunii trecute. Veniturile totale estimate pentru acest an se ridica la 6.917 miliarde de lei, in comparatie cu 6.766 miliarde lei anul trecut, in vreme ce cheltuielile vor totaliza 8.104 miliarde lei, cu 50 miliarde lei mai putin fata de anul precedent. Capitalul social al Oltchim se ridica la 323 miliarde lei, actionarul majoritar fiind Autoritatea pentru Privatizare, cu 53,2% din actiuni. Fondul de investitii Broadhurst, cu 7,46% din actiuni, si SIF Oltenia, cu 6,61% din actiuni, sunt alti actionari importanti ai combinatului.

Rolls-Royce produce pentru Lufthansa

Grupul britanic Rolls-Royce, cu activitati in sectorul aeronautic si in cel de aparare, a anuntat recent obtinerea unei comenzi de 750 milioane de dolari (824 milioane de euro) din partea companiei aeriene germane Lufthansa. Rolls-Royce a indicat ca motorul Trent-900 a fost selectat de Lufthansa pentru a echipa cele 15 avioane Airbus A380, comandate, in luna decembrie, producatorului de aeronave Airbus. Trent 900 a fost dezvoltat in mod special pentru avionul A380, care va putea transporta peste 550 de pasageri. Rolls-Royce detine 58% din piata motoarelor pentru aeronavele A380, dar constructorii americani General Electric si Pratt and Whitney s-au unit pentru a dezvolta un motor
concurent, GP7000, preferat de companiile aeriene Emirates si Air France. Lufthansa intentioneaza sa utilizeze cele 15 avioane Airbus A380, care vor fi livrate incepand din 2007, pe liniile cu un trafic intens, de exemplu, catre New York, New Delhi, Singapore sau Bangkok.