Emotiile autoritatilor de la Bucuresti legate de continuarea acordului stand-by cu FMI nu sunt deloc straine celor de la Sofia. Bulgaria trage din greu sa se incadreze in parametrii fixati de catre institutia financiara internationala anul trecut, cand guvernul condus de Simeon de Saxa-Coburg a semnat un program de imprumut in valoare de 300 de milioane de dolari. Privind retrospectiv, intentiile declarate la momentul respectiv de executivul bulgar s-au materializat partial, dupa un scenariu ase
Emotiile autoritatilor de la Bucuresti legate de continuarea acordului stand-by cu FMI nu sunt deloc straine celor de la Sofia. Bulgaria trage din greu sa se incadreze in parametrii fixati de catre institutia financiara internationala anul trecut, cand guvernul condus de Simeon de Saxa-Coburg a semnat un program de imprumut in valoare de 300 de milioane de dolari. Privind retrospectiv, intentiile declarate la momentul respectiv de executivul bulgar s-au materializat partial, dupa un scenariu asemanator celui romanesc. Se anunta reducerea treptata a impozitelor, in scopul stimularii investitiilor si cresterii economice. Tot ceea ce s-a reusit insa a fost majorarea preturilor la electricitate si energie termica, precum si majorarea fiscalitatii. Au explodat impozitele pe proprietate, au crescut accizele la tigari si cafea, la fel si TVA. Bulgaria nu este intr-o situatie prea grozava. Rata oficiala a somajului este de 18%, una dintre cele mai ridicate din Europa. Analistii independenti merg cu estimarea pana la 25%. Salariul mediu lunar este de 130 USD. Deficitul balantei de cont curent a crescut, de la 5,9% din PIB in 2000, la 6,5% din PIB in 2001. Aceeasi tendinta a inregistrat-o si deficitul comercial, in 2001 cifrandu-se la 1,566 miliarde USD, cu 390,2 milioane USD in plus fata de anul precedent. In plan social, populatia pare sa fi atins limita suportabilitatii. Frustrarea bulgarilor se poate observa din instabilitatea voturilor. Alegatorii care au desemnat, in urma cu un an, un ex-suveran pentru functia de prim-ministru, l-au sanctionat sase luni mai tarziu, alegand un fost comunist ca sef al statului. Acesta este fundalul pe care FMI face recomandari pentru accelerarea reformelor si se declara multumit de evolutiile diversilor indicatori macroeconomici, fara a derula, totusi, imprumutul conform intelegerii.
Jale dincolo de Prut
Republica Moldova se afla intr-un an critic. Datoria externa a ajuns la 1,9 miliarde USD, dintre care 771,3 milioane USD constituie datorii ale guvernului, 373,8 milioane USD sunt credite multilaterale si 82,1 milioane USD reprezinta credite private. In 2002, Republica Moldova trebuie sa plateasca in contul datoriei externe circa 250 milioane USD, suma ce reprezinta 75% din veniturile bugetare. Relatiile cu FMI sunt in impas. Din programul de imprumut, in valoare de 142 milioane USD, destinat reducerii saraciei au fost eliberate doar 24 milioane USD. Dupa investirea noului guvern, in primavara anului 2001, invocand ritmul lent al reformelor, FMI a blocat finantarea. Exemplul a fost urmat si de Banca Mondiala. Prognozele sunt sumbre si conduc spre intrarea tarii in incapacitate de plata. Prabusirea economica din ultimul deceniu a transformat Republica Moldova in cea mai saraca tara europeana. PIB-ul a scazut de la 10,5 miliarde USD, in 1990, la 1,092 miliarde USD, in 1999. Declinul economic a fost accentuat de problemele legate de conflictul din Transnistria, unde se afla majoritatea capacitatilor industriale, si de ruperea relatiilor comerciale cu statele foste membre ale Uniunii Sovietice. Dar cea mai mare problema a autoritatilor de la Chisinau o constituie deficitul energetic cronic. 90% din combustibilul necesar producerii de energie este importat din Rusia, iar datoriile catre acest stat au ajuns la 800 milioane USD. Acest aspect a fost, de asemenea, invocat de FMI ca fiind unul dintre motivele stoparii finantarii.
Evident, guvernul este strans cu usa, iar reactia este asemanatoare cu cea auzita si la Palatul Victoria, desi situatiile nu suporta comparatie. Premierul moldovean afirma ca tara si-a onorat angajamentele asumate si-si exprima optimismul in ceea ce priveste reluarea finantarilor externe. Optimism deplasat, insa, in cazul Republicii Moldova.
Romania
Tipul Anul Suma aprobata Suma trasa
imprumutului (mil. DST) (mil. DST)
Stand-by 2001 300,00 52,00
Stand-by 1999 400,00 139,75
Stand-by 1997 301,50 120,60
EFF 1994 377,05 188,52
Stand-by 1994 131,97 94,26
CFF 1992 76,80 76,80
Stand-by 1992 314,04 261,70
CFF 1991 247,70 247,70
Stand-by 1991 380,50 318,10
Bulgaria
Tipul Anul Suma aprobata Suma trasa
imprumutului (mil. DST) (mil. DST)
Stand-by 2002 240,00 32,00
EFF 1998 627,62 627,62
Stand-by 1997 371,90 371,90
Republica Moldova
Tipul Anul Suma aprobata Suma trasa
imprumutului (mil. DST) (mil. DST)
PRGF 2000 110,88 18,48
EFF 1996 135,00 87,50
Stand-by 1995 58,50 32,40
Tipuri de asistenta fmi
· PRGF = imprumut pentru reducerea saraciei si dezvoltare economica, rambursabil in 5,5 -10 ani
· EFF = extindere de creditare, rambursabila in 4,5 – 7 ani
· Stand-By = imprumut destinat finantarii deficitului bugetar, rambursabil in 2 – 4 ani
· CFF = facilitate de finantare compensatorie, destinata sustinerii balantei comerciale in cazul scaderii incasarilor din exporturi, rambursabila in 3 – 5 ani