Reducerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor aduce în piaţă 2,5 miliarde de euro, bani care vor finanţa însă mai mult statul şi imobiliarele decât restul economiei reale.
Banca centrală a decis, în ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie, reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9%, şi diminuarea rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele băncilor, la 15% la lei şi 35% la valută. Prin tăierea dobânzii de politică monetară, BNR consideră că băncile vor fi stimulate să reducă, la rândul lor, mai rapid dobânzile la credite şi depozite. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, crede că dobânzile la depozitele populaţiei sunt foarte mari în prezent, „nivelul acestora trebuind să se situeze sub cel de 9% practicat de BNR“. Ajustarea ar scuti banca centrală de căutarea unor măsuri suplimentare pentru stimularea creditării, nu însă şi de eforturi pentru a opri deprecierea leului.
Cealaltă măsură, diminuarea semnificativă a RMO în lei şi valută, va lăsa la dispoziţia băncilor lichidităţi de peste două miliarde de euro. Bani care se adaugă celor aproximativ un miliard de euro eliberaţi de BNR din rezervă în luna mai. Fără probleme de lichiditate, băncile nu mai trebuie acum decât să-şi găsească noi instrumente de plasament.
Contrar aşteptărilor însă, toţi aceşti bani nu vor merge către creditarea populaţiei sau a companiilor. Statul s-a gândit din timp la plasamentele băncilor. Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că în trimestrele următoare vor fi bani pentru plata datoriilor către constructori şi pentru investiţii în infrastructură. Băsescu a precizat că din aceşti bani, 1,5 miliarde de euro vor veni de la Comisia Europeană şi vor trebui dirijaţi către investiţii, iar un miliard de euro va proveni de la băncile comerciale. Sumă care va fi direcţionată cu prioritate către investiţii în infrastructură şi va fi diponibilă la mijlocul lunii iulie, a mai arătat preşedintele, subliniind că banii provin din micşorarea rezervelor minime ale băncilor.
Statul, primul client
Economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, crede la rândul său că lichidităţile aflate la dispoziţia băncilor comerciale după cele două reduceri de RMO se vor duce către plasamentele cu cel mai scăzut risc: programul Prima Casă, care beneficiază de garanţia suverană a statului, şi restul în cumpărarea de titluri de stat emise de Finanţe. Ministerul Finanţelor Publice va atrage de la băncile comerciale, în perioada imediat următoare, un împrumut pe termen de doi-trei ani, de circa un miliard de euro, bancherii aşteptându-se ca noua emisiune de titluri de stat să fie în euro. Băncile aleg astfel să finanţeze aproape exclusiv statul din lichidităţile suplimentare de care vor dispune, cu atât mai mult cu cât criza a împuţinat clienţii privaţi solvabili. Persoanele fizice nu prea mai au potenţial de creditare, în opinia bancherilor, iar companiile se confruntă cu scăderi de producţie.
Părerea mea este că dobânzile se vor ajusta la fel de repede ca deficitul de cont curent. După vacanţă, românii vor găsi dobânzi ajustate.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
2,5 mld euro sunt lichidităţile care intră în sistemul bancar prin diminuarea RMO în valută de la 40% la 35% din pasivele fiecărei bănci (1,4 miliarde de euro) şi a celei în lei de la 18% la 15% (3 miliarde lei)
Scad dobânzile
Cea de-a doua scădere de dobândă de politică monetară operată de banca centrală are şanse să îşi facă simţită influenţa în economie ceva mai devreme decât de obicei
