Agricultorii români trec printr-o adevărată dramă! Riscă să nu primescă bani la pensie: Vor banii zilnic, dar nu vor contract

Mulți agricultori din România se gândesc cu teamă la momentul când vor ieși la pensie. Chiar dacă muncesc din greu, veniturile acestora nu sunt deloc motivante pentru fermierii mici și pentru agricultorii care beneficiază de programele naționale ajutor, scrie adevarul.ro.

După ani grei de muncă, agricultorii care primesc acest tip de ajutor spun cu regret că banii nu le ajung pentru a moderniza ferma și că nu pot concura cu fermierii din Uniunea Europeană, asta în timp ce unii dintre ei nici măcar nu își permit un venit decent

„Cum să-şi plătească legal zilierii când nici pentru ei nu au contracte?! La nivel de fermă de familie nu depăşim 3%, nu am date exacte, e o estimare. Nimeni nu s-a angajat nici măcar pe el. (…) Mai avem 10-15 ani şi generaţia care în 1989 avea 18 ani, 20 de ani, 25 de ani va trebui să iasă la pensie. Să vedem cum va ieşi la pensie, ce pensie va avea sau ce ajutor din partea statului“, spune liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.

Zilierii nu pot fi plătiți

Sezonul deja a început în legumicultură, însă mulți fermieri sunt îngrijorați de faptul că vor ajunge să nu mai aibă cu cine să muncească, motiv pentru care și-au reduc suprafețele cultivate.

De asemenea, zilierii au decis și ei să plece la muncă în străinătate, cel puțin o dată pe an.

„Mulţi dintre cei care au avut un an mai rău (n. red. – zilierii) au luat decizia să se ducă acolo. Poate s-or întoarce, nu ştim sigur, se pare că se câştigă destul de bine la această dată. Au plecat şi fermierii în sine, cel puţin în zona de sud a judeţului – Scărişoara, Vădastra, Vădăstriţa, dar şi din Strejeşti, Grădinari. (…) Se pare că şi Germania are nevoie de forţă de muncă, pe lângă Anglia. Germania plăteşte destul de bine, se ajunge chiar la 3.000 euro, la partea de sortare, etichetare, ambalare, depozit de marfă. În Anglia e oricum criză mare de forţă de muncă. Pe an ce trece pleacă mai mulţi“, spune Păunel.

Ion Păunel spune că micii fermieri nu își pot plăti zileirii îna ceste condiții, oricât de mult și-ar dori, subliniind că nu pot preziviona nici măcar cum va fi anul.

„N-avem predictibilitate. Costurile noastre au crescut cu 25 – 40%. Şi asta se-ntâmplă în tot ce înseamnă agrobusiness. Cine ne garantează că vom vinde la nişte preţuri să ne scoatem cheltuielile şi să ne capitalizăm? Ce au pus deoparte, fermierii au băgat în combustibil şi în alte cheltuieli“, mai spune liderul sindicatului producătorilor.

Forța de muncă este din ce în ce mai greu de găsit, iar producătorii sunt îngrijorați de faptul că va fi din ce în ce mai greu să reziste pe piață, dacă nu se pot baza măcar pe un salriu în familie.

„Şi noi am vrea să dăm 200 de lei, sau 300, sau 100 euro pe zi. Un fermier din România, vorbim de fermele mici, atât cât este el de capitalizat, nu poate să susţină un 100 euro pe ziua de muncă, plus că dacă dăm 100 euro la cel care a lucrat în afară, şi poate de la el vom avea şi randament şi calitate, noi nu avem doar dintr-ăia. Şi celălalt o să vrea tot 100 euro, când el nici măcar de 50 de lei nu munceşte. Dar n-avem ce face. O fermă mică din România n-ar putea să susţină nici 200 lei/zi, plus că la noi aşa este – mâncat, băut, pachetul de ţiogări. Şi ăştia sunt tot nişte bani. Am plătit între 100 şi 150, cam 120 media“, a mai explicat Păunel.

Agricultorii nu și-au pus problema pensiei

Mulți dintre ei nu s-au gândit prea mult la momentul când vor ieși la pensie, însă copiii acestora fug de acest domeniu sau pleacă în srăinătate. Ei nu mai consideră acest domeniu unul de viitor.

Cu toate acestea, zilierii par mulțumiți de ceea ce primesc – unii dintre ei sunt beneficiari de ajuto social și nu doresc nici în ruptul capului să devină salariați.

„Vor banii zilnic, nu vor s-audă de contract. N-au, aşa, o viziune – ce fac poimâine?“, spune Marian Ciucu, preşedintele singurei cooperative funcţionale din zona de sud a judeţului Olt, Cooperativa Agricolă „Romanaţiul“.

Reprezentanții micilor fermieri spun că România are nevoie de programe mai serioase în acest domeniu.

„Când ai un zilier, trebuie să ai şi tu responsabilităţi, şi el. E păcat că România, după 30 de ani de zile, nu a fost pentru a consolida această fermă mică de familie. Noi simţim că parcă dinadins s-a întâmplat acest lucru, pentru a ne decapitaliza. E mai bine să vină o fermă mare şi să ne înghită. Toate fermele mari s-au băgat şi în horticultură, şi în pomicultură. Vorbim de hectare. (…) Ni se aruncă firimituri. Asta nu generează performanţă. Trebuia să fie o sumă substanţială, 10.000 – 20.000 euro, şi 3 ani nu mai ceri nimic, şi să-i foloseşti pentru a-ţi cumpăra o centrală, pentru a-ţi cumpăra folie şi aşa mai departe. Nu trebuie să vii cu o cantitate de legume. Sau să se acorde un voucher pentru forţa de muncă, de 1.000 – 2.000 euro pe sezon. Într-un an de zile i-ai dat 3.000 euro prin care poate să-i angajeze pe oameni şi să le plătească acele dări. Sunt alte soluţii. Am rămas închistaţi în nişte programe vechi, dar avem nevoie de programe mai sănătoase să fim mai aproape de fermieri şi de fermă“, a mai spus legumicultorul Ion Păunel.