Avarierea crucișătorului „Moscova” are valoare simbolică și militară deopotrivă, spun experții, care consideră că, deși „a cam îmbătrânit, rămâne un simbol al puterii navale rusești în Marea Neagră”.

Scufundarea crucișătorului Moskva, un nou eșec jenant pentru Vladimir Putin

După cum relatează site-ul 19fortyfive, unii oficiali americani care au vorbit cu jurnaliștii CNN au declarat că este greu de estimat cât de mult va dura războiul.

Mai mult, unii au declarat că nu există semnale care să indice că obiectivele finale ale președintelui Vladimir Putin s-ar fi schimbat și că este puțin probabil acum ca liderul rus să opteze pentru varianta negocierilor diplomatice, cu excepția cazului în care s-ar confrunta cu o înfrângere militară.

Dar, menționează aceeași sursă, indiferent de varianta prezentată de Kremlin în privința scufundării crucișătorului „Moscova”, acesta este un eșec jenant pentru Vladimir Putin din două motive: a pierdut nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră și arată că lucrurile stau rău de tot.

https://youtu.be/0H-4U7Q7Yyw

Ucraina l-a capturat și pe aliatul lui Putin

Tot în această săptămână, Kremlinul a avertizat Ucraina să „aibă grijă”, după ce deputatul ucrainean pro-Kremlin, Victor Medvedchuk, a fost capturat de Serviciul de Securitate al Ucrainei.

Fotografiile distribuite online l-au arătat pe Medvedchuk încătușat și purtând o uniformă de prizonier. Imaginile au fost distribuite de președintele Zelenski. Anul trecut, autoritățile au deschis un dosar de trădare împotriva lui Medvedchuk, care neagă faptele de care este acuzat.

Medvedchuk a fost sancționat de SUA în 2014 „pentru că a amenințat pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea sau integritatea teritorială a Ucrainei și pentru subminarea instituțiilor și proceselor democratice ale Ucrainei”.

Se pare că Vladimir Putin este nașul fiicei lui Medvedchuk. Președintele rus ar fi respins oferta lui Zelenski de a se angaja într-un schimb de prizonieri.

Finlanda și Suedia, noua problemă geopolitică a Rusiei

Tot zilele trecute, șefa guvernului suedez, Magdalena Andersson, a declarat că țara sa „nu exclude” o candidatură de aderare la NATO ca o consecinţă a invaziei ruse în Ucraina, după ce îşi exprimase anterior opțiunea ca Suedia să rămână în afara alianţelor militare.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a declarat că nu este nevoie de organizarea unui referendum pe tema aderării țării sale la Alianța Nord-Atlantică pentru că este clar că majoritatea populației este de acord cu aceasta.

Finlanda şi Suedia nu sunt ţări membre ale NATO, dar sunt parteneri apropiaţi ai alianţei militare. Finlanda are o graniță comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, fiind ţara din UE cu cea mai lungă graniță cu ţara agresoare din conflictul cu Ucraina.

În ultimii 20 de ani, Putin s-a opus extinderii NATO spre est și a avertizat în mod special împotriva aderării Finlandei și Suediei la alianța militară occidentală.

Liderii finlandezi și suedezi au avertizat însă că acum există consecințe atât pentru aderarea la NATO, cât și pentru neaderarea la NATO.

O decizie va fi luată „în câteva săptămâni”, au declarat liderii celor două state, determinând Kremlinul să amenințe cu desfășurarea nucleară în Marea Baltică.