Prin invadarea Ucrainei, Vladimir Putin a obținut exact ceea ce nu-și dorea: o apropiere tot mai mare a acestei țări de Occident.
De la o zi la alta, cu cât armata Ucrainei îi respinge mai mult timp pe rușii invadatori, cu atât mai mult beneficiază de avantajele armamentului și antrenamentului occidental, un lucru pe care liderul de la Kremlin a susținut că vrea să-l împiedice.
Potrivit agenției AP, lista armelor care circulă acum spre Ucraina este tot mai lungă. Este vorba de drone americane și de cea mai modernă artilerie din SUA și Canada. Precum și de arme antitanc din Norvegia, vehicule blindate și rachete antinavă din Marea Britanie și rachete Stinger din SUA.
Potrivit sursei citate, dacă Ucraina va reuși să le țină piept rușilor, arsenalul său de arme occidentale ar putea avea un efect transformator într-o țară care, ca și alte foste republici sovietice, s-a bazat în principal pe arme și echipamente din epoca sovietică.
Dar continuarea acordării acestui ajutor militar nu va fi ușor. Este costisitor și, pentru unele țări furnizoare, riscant din punct de vedere politic. De asemenea, ajutorului militar este scos din stocurile occidentale, care, la un moment dat, vor trebui reînnoite.
De aceea, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a dat zilele trecute un mesaj clar că administrația Biden va continua să sprijine masiv Ucraina, dar și că are, la două luni de la lansarea invaziei rusești, mai multă încredere în capacitățile armatei ucrainene. Mai mult, declarația lui Austin a arătat care este obiectivul Statelor Unite în raport cu Rusia lui Putin: să-i slăbească forțele armate până în punctul în care o nouă invazie/operațiune militară de genul celei din Ucraina să devină imposibilă.
Austin și Blinken au anunțat că SUA vor acorda 713 milioane de dolari în finanțare militară pentru Ucraina și 15 țări aliate și partenere din Europa.
322 de milioane de dolari vor fi destinate Kievului
Aproximativ 322 de milioane de dolari vor fi destinate Kievului, parțial pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze sisteme de arme și apărare aeriană mai avansate. Restul va fi împărțit între state membre NATO și alte națiuni care au furnizat Ucrainei provizii militare critice de la începutul războiului cu Rusia.
O astfel de finanțare este diferită de asistența militară anterioară a SUA pentru Ucraina. Nu este o donație de arme și echipamente din stocurile Pentagonului, ci mai degrabă numerar, pe care țările îl pot folosi pentru a cumpăra provizii de care ar putea avea nevoie.
Ucrainenii spun că au nevoie de mai multe arme, inclusiv de sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, avioane de luptă, tancuri și sisteme de rachete cu lansare multiplă. Noile ajutoare vor întări „capacitățile militare ale Ucrainei, în special pentru lupta din Donbas”, a spus o oficialitate din Departamentul de Stat, precizând: „Această asistență va ajuta, de asemenea, forțele armate ale Ucrainei să treacă la sisteme de arme și apărare aeriană mai avansate, în esență sisteme NATO”, a subliniat el.
Putin primește acum exact ce nu și-a dorit
Philip Breedlove, general american în retragere, care a condus operațiunile NATO în Europa din 2013 până în 2016, a rezumat cel mai bine situația actuală: ”Domnul Putin primește acum exact ceea ce nu și-a dorit. El aduce acum în Europa mai multe arme, mai multe trupe NATO și mai multă America!”
Complexitatea menținerii ajutorului militar occidental acordat Ucrainei nu fac decât să reamintească miza care este în joc. Înaintea invaziei, Putin a spus că Moscova nu poate tolera ceea ce el considera a fi ”un efort occidental de a face din Ucraina un membru de facto al NATO”. El a susținut că interesul Ucrainei de a se occidentaliza și de a rămâne în afara orbitei Rusiei era provocat de „forțe externe”, precum presiunea SUA.
Putin a cerut Ucrainei să renunțe să ceară intrarea în NATO. Ba chiar a insistat ca lucrurile să revină așa cum erau în 1997, înainte ca NATO să înceapă să includă fostele națiuni sovietice și aliate sovietice în cadrul alianței.
Există puține perspective ca Ucraina să intre în NATO, dar războiul Rusiei nu a făcut decât să aducă NATO și mai aproape de Ucraina. Rezultatul acestei invazii a fost un impuls pentru perspectivele Ucrainei de a construi o apărare de succes, chiar și în regiunea Donbas, unde rușii dețin anumite avantaje și unde separatiștii susținuți de Moscova luptă încă din 2014.