Reacţia Greenpeace privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de Cernavodă este o strategie de alarmare a populaţiei cu privire la suportarea unor costuri suplimentare la factura de electricitate, în scopul justificării poziţiei anti-nucleare, iar studiul şi argumentele prezentate nu reflectă realitatea economico-financiară a proiectului Unităţilor 3 şi 4, afirmă reprezentanţii Nuclearelectrica, într-un comunicat.
Aceste precizări vin după informaţiile publicate de Greenpeace, conform cărora un studiu independent a semnalat că sprijinul public ce ar urma să fie suportat de către consumatorii finali, în cazul realizării proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde euro, pe durata celor 35 de ani de exploatare, sumă ce ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu până la 18%. Potrivit aceluiaşi studiu, acest proiect nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească şi nici de tendinţa de creştere a cererii de energie electrică.
Reprezentanţii Nuclearelectrica menţionează că proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă este necesar atât pentru siguranţa sistemului energetic românesc pe termen lung, cât şi pentru creşterea companiei şi valorificarea activelor existente.
'Orice studiu solicitat de o parte al cărei interes este eliminarea surselor de producţie de energie nucleară nu poate reprezenta baza unei opinii obiective, relevante şi credibile. De altfel, studiul menţionează încă de la început că nu oferă nicio garanţie cu privire la acurateţea sau caracterul exhaustiv al datelor, acesta fiind realizat pe baza unor comparaţii tehnologice şi de costuri care nu reflectă în niciun fel nici tehnologia utilizată la Cernavodă şi nici perspectiva de piaţă românească', se menţionează în comunicat.
Proiectul Unităţilor 3 şi 4 va înlocui o serie de capacităţi de generare la nivelul anilor 2020-2025 şi este singurul proiect care răspunde integral obiectivelor şi ţintelor de mediu şi securitate energetică, siguranţă în aprovizionare şi diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, în conformitate cu strategia energetică europeană.
'Când un proiect major de investiţii răspunde tuturor acestor obiective, iar dezvoltarea producţiei interne este un obiectiv al Comisiei Europene, asumat şi de România, asocierea acestui proiect cu afirmaţii de tipul 'riscuri economice considerabile' şi 'lipsa de flexibilitate a energiei nucleare', având în vedere că strategia asumată a decarbonizării necesită tocmai o sursă stabilă, cu producţie în bandă, pentru a oferi stabilitate sistemului energetic naţional, reprezintă o necunoaştere a realităţii economice şi a politicilor energetice. România deţine ciclul integrat de producţie nucleară şi forţa de muncă înalt calificată şi, în acest context, dezvoltarea proiectului este perfect justificată din punct de vedere economic şi strategic. Orice stat care deţine astfel de avantaje, le valorifică, nu le pierde', se mai spune în comunicat.
Reprezentanţii Nuclearelectrica mai semnalează că modelul de finanţare invocat în studiul comandat de Greenpeace nu are niciun fel de relevanţă atât timp cât modelul de costuri este cel utilizat de operatori din pieţe diferite, cu evoluţii diferite, cu tehnologii diferite, iar cifrele prezentate sunt simple speculaţii.
'De altfel, în studiu se precizează clar: 'Modelul financiar pentru centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă se bazează pe date privind costurile de exploatare proiectate pentru un reactor EPR.' (citat din studiu – pagina 18). Cifrele înaintate reprezintă doar o speculaţie, acestea neluând în calcul nici tehnologia folosită şi nici realităţile pieţei româneşti pe termen mediu şi lung pentru stabilirea unui strike price, în condiţiile în care s-ar implementa contractul pentru diferenţa. Acelaşi mecanism aplicat de două state va avea date de intrare diferite şi prin urmare rezultate diferite', explică aceştia.
Oficialii Nuclearelectrica afirmă, de asemenea, că toate analizele comparative disponibile susţin cu argumente solide bazate pe analize exhaustive asumate, 'nu circumstaţiale, cum este cazul studiului comandat de Greenpeace România', că producţia de energie din surse nucleare este una dintre cele mai ieftine comparativ cu alte tehnologii. Datele de operare şi producţie ale SNN dar şi costul aferent combustibilului, reflectate în costul de producţie, susţin aceste analize, SNN fiind în mod constant unul dintre producătorii care au furnizat energie pe piaţa reglementată pentru oferirea unui preţ accesibil consumatorilor finali.
Ce spune Greenpeace
Conform unui comunicat al Greenpeace România, construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească şi nici de tendinţa de creştere a cererii de energie electrică.
'Sprijinul public ce ar urma să fie suportat de către consumatorii finali, în cazul realizării proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde euro, pe durata celor 35 de ani de exploatare, conform unui studiu independent, sumă ce ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu până la 18%. Greenpeace România solicită Guvernului o strategie energetică bazată pe dezvoltare durabilă şi pe distribuţie geografică a unităţilor de producţie, care să accelereze tranziţia către surse regenerabile de energie, ce nu presupun riscuri semnificative de mediu', se arată în comunicat.
Pentru ca proiectul celor două reactoare să fie rentabil, afirmă Greenpeace, Guvernul ar trebui să scadă costul finanţării prin oferirea de garanţii pentru împrumuturi destinate construirii şi exploatării centralei. Garanţiile pentru împrumuturi trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană, întrucât sunt considerate ajutoare de stat, care pot denatura piaţa de energie.
'Construcţia celor două reactoare adiţionale ar reprezenta o decizie politică nefondată. În România, cererea de energie nu a mai crescut în ultimul timp, date fiind declinul industrial şi eficientizarea consumului de energie, iar justificarea noilor reactoare prin prognozarea unei cereri de energie în creştere este nerealistă', arată ONG-ul.
Acesta mai spune că înlocuirea capacităţilor învechite de generare a energiei de asemenea nu justifică proiectul celor două reactoare, necesarul putând fi acoperit prin folosirea unor surse de energie mai ieftine şi cu grad de flexibilitate adecvat cerinţelor pieţei.
AGERPRES