Cu un profit net aferent anului 2008 preconizat la aproape 40 de milioane de euro, Loteria Romånă confirmă o tendinţă globală: jocurile de noroc nu au fost, pånă acum, afectate de criza financiară.
Deşi este de departe cel mai popular produs al Loteriei, Loto 6/49 nu aduce decåt 30% din veniturile instituţiei, grosul fiind reprezentat de jocul de pariuri în cotă fixă Pariloto şi de Videoloterie, care, împreună, realizează peste jumătate din veniturile totale.
Potrivit datelor Loteriei, numărul de bilete våndute depinde exclusiv de potul pus în joc şi variază, în general, între 500.000 şi 2,5 milioane de bilete jucate.
La ce sunt bune jocurile de noroc
Din profitul companiei, cel puţin 60% este direcţionat către construcţia de locuinţe pentru tineri şi de săli de sport, iar 4 procente sunt destinate susţinerii fondului cinematografic. Restul este cheltuit pentru achiziţia de publicaţii de către bibliotecile publice, dar şi pentru finanţarea Agenţiei Naţionale pentru Sport. Apoi, o parte variabilă, dar în cuantum de sub 0,5% din cifra de afaceri, este reprezentată de sponsorizări. În general, fondurile sunt îndreptate către fundaţii umanitare, şcoli şi biserici, care primesc, pentru diverse lucrări minore, sume cuprinse de cele mai multe ori între 3.000 şi 10.000 de lei.
Au existat însă şi excepţii, cele mai flagrante fiind vizibile la nivelul lui 2006, anul în care o serie întreagă de dezvăluiri din presă duceau la demiterea lui Nicolae Cristea, cel care se aflase la conducerea instituţiei timp de 12 ani. În acel an, fondul destinat sponsorizărilor a fost de 2,1 milioane lei, de circa cinci ori mai mare decåt în anul precedent şi de trei ori mai consistent decåt cel alocat pentru 2008. Astfel, dacă 1,4 milioane de lei au fost destinate lucrărilor de refacere a Centrului Naţional de Tenis, 15.000 de euro au fost acordate sprijinirii proiectului „Mărci romåneşti de succes“, realizat de publicaţia economică Săptămåna Financiară, parte a trustului Intact, controlat de familia Voiculescu. Deşi nu a fost membru cu acte al Partidului Conservator, Nicolae Cristea a fost acuzat în repetate rånduri că, prin atragerea lor în diverse afaceri, ar susţine reprezentanţii acestei formaţiuni politice.
Salarii mici, productivitate maximă
În materie de personal, compania a avut, cel puţin în ultimii patru ani, un număr relativ constant de angajaţi, circa 3.200. Deşi bugetul pe 2008 a prevăzut o creştere salarială de aproape 25%, venitul mediu este de 1.626 lei (faţă de 1.800 de lei, media pe economia naţională). Liliana Mincă, directorul general al instituţiei, are, potrivit declaraţiei de avere, venituri lunare de circa 3.000 de euro, în timp ce un director executiv de sucursală poate încasa pånă la 1.800 de euro.
Acesta a fost unul dintre motivele unei iniţiative aparţinånd aceluiaşi Partid Conservator, din care face parte şi Liliana Mincă, prin care o zecime din profitul anual al Loteriei urma să fie redistribuită angajaţilor. Luna trecută, însă, preşedintele Traian Băsescu a respins actul normativ, pe motiv că Loteria „desfăşoară o activitate monopol de stat, fără a avea concurenţă pe piaţă“, fapt ce are ca rezultat realizarea de profituri considerabile. În plus, faptul că acest bonus nu ar fi fost impozitabil, argumenta preşedintele, presupunea şi scăderea substanţială a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. În termeni de productivitate, probabil că angajaţii Loteriei sunt cei mai rentabili din întreaga piaţă: profitul adus companiei de fiecare angajat este de aproape 12.000 de euro, în condiţiile în care, potrivit unui studiu realizat anul acesta de PricewaterhouseCoopers, media în companiile autohtone este de 400 de euro pe cap de angajat.
Lozurile îşi caută gloria pierdută
În 1950, Loteria introducea pe piaţă cel mai important produs al său. Considerat invenţie romånească, Lozul în plic nu a avut concurenţă nici măcar în portofoliul Loteriei pånă la începutul anilor ‘90, cånd instituţia a emis primele lozuri răzuibile. În acea perioadă, ponderea încasărilor provenite din vånzarea acestui tip de loz în totalul veniturilor Loteriei era de circa 15%. De la an la an, însă, popularitatea lozului a scăzut, iar începånd din 2002 această pondere s-a diminuat spre o medie de 4%.
Potrivit reprezentanţilor Loteriei, de cel mai mare succes se bucură lozul Zodiac, care pune de altfel în joc şi cel mai mare premiu din categoria sa: 20.000 de lei. Pentru cei care se consideră iremediabil ghinionişti, reprezentanţii companiei asigură că un loz din trei se dovedeşte a fi cåştigător.
În 2006, bugetul Loteriei a suferit o lovitură dură, după ce conducerea s-a văzut nevoită să retragă de pe piaţă 18 milioane de lozuri, pe motiv că erau înscripţionate în ROL, deşi se făcuse deja trecerea la leul nou. Prin urmare, în 2007, acest tip de produse nu a mai fost comercializat, şi abia la începutul acestui an a fost semnat un nou contract de tipărire a 15 milioane de lozuri. De pe urma acestei măsuri, compania a suferit pierderi deloc de neglijat: o sumă estimată la peste zece milioane de euro, reprezentånd încasările care ar fi rezultat din vånzarea lozurilor, dar şi plata salariilor a peste 400 de vånzători stradali, aceştia fiind remuneraţi în continuare, chiar dacă nu mai aveau obiect de lucru.
