Deși absorbția fondurilor UE este văzută ca un colac de salvare în vreme de criză, bilanțul la cinci ani de la aderare arată că nu am reușit să atragem sume prea mari. Pentru a nu pierde miliarde de euro, pe ultima sută de metri încercăm să recuperăm ce se mai poate.
Ingredientele insuccesului: nepriceperea funcționarilor de a gestiona procesul de absorbție și frica acestora de a nu greși și de a nu fi trași la răspundere; acest fapt a avut ca rezultat o birocrație excesivă, ce a depășit cerințele Comisiei Europene.
Peste toate acestea s-au suprapus lipsa de apetență a băncilor de a sprijini proiectele cu finanțare europeană și criza care a răsturnat planurile de afaceri ale companiilor, crescând numărul contractelor reziliate. Rezultatul: 5,55% rata de absorbție pentru fondurile structurale și de coeziune (instrumente structurale), raportat la plățile aprobate și decontate de Bruxelles și 34% (inclusiv prefinanțarea) pentru cele destinate agriculturii și dezvoltării rurale. În total, România are alocate de la bugetul UE, pentru 2007-2013, peste 19 miliarde de euro prin intermediul instrumentelor structurale și circa opt miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.
În încercarea de a limita din pierderi, Guvernul și-a propus în acest an ținte ambițioase: cheltuirea a 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune și a 2,5 miliarde de euro din cele pentru agricultură. „În 2013, există riscul de a pierde miliarde de euro dacă rata de absorbție nu crește. De aceea, anul acesta gradul de absorbţie trebuie să fie de cel puţin 20% pentru instrumentele structurale.
Acest lucru presupune ca, până la sfârşitul lui 2012, să cheltuim minimum 3,5 miliarde de euro. Programele care trebuie să consume cele mai mari sume sunt cel de transport, mediu și dezvoltare regională“, explică Leonard Orban, șeful nou-înființatului Minister al Afacerilor Europene. Investițiile din cele trei sectoare mai sus menționate ar determina crearea de noi locuri de muncă atât în construcții, cât și în industriile conexe.
Ce ar presupune pomparea în economie a miliarde de euro? „Pentru agricultură ar fi o gură de oxigen. Însă, deși alocările financiare pentru 2012 sunt generoase, există un risc“, avertizează Felix Lucuțar, proiect manager, Agriculture Capital&Engineering. El spune că pentru anul acesta se prevede o recoltă extrem de proastă din cauza secetei, ceea ce ar putea afecta sumele necesare cofinanțării, pe care trebuie să le suporte fermierii.
„O recoltă slabă are efecte și în zootehnie, dar și în sectorul de procesare, prețurile crescând simțitor. Cu toate acestea, probabil că majoritatea banilor alocați pe măsuri se vor termina anul acesta. În 2013 se vor aloca banii aferenți contractelor reziliate. Am aflat că sunt sute de proiecte reziliate într-o lună“, spune Lucuțar. Și Mihai Mladin, senior project manager Femxa Group, este de părere că o rată de absorbție de 20% până la sfârșitul anului 2012, obținută prin cheltuirea a 3,5 miliarde de euro, va avea cu siguranță un impact pozitiv la nivelul economiei naționale.
„Nu știu însă dacă va fi atins pragul critic de la care efectele cheltuirii acestor bani vor fi resimțite la nivel general, în zona indicatorilor macroeconomici. Însă, eficiența utilizării acestor bani va fi tributară perioadei de programare și nu sunt foarte convins că alocările pe obiective și pe programele operaționale au fost foarte bine fundamentate“, detaliază acesta.
Cât de eficient s-au cheltuit banii?
Milioane de euro „utilizate“ pentru „transformarea“ câtorva șomeri în antreprenori, sume consistente convertite în seminarii sau fonduri cheltuite pentru menținerea în viață a fermelor de subzistență. Acestea sunt câteva exemple despre cum s-au „absorbit“ o parte din puținele fondurile europene cheltuite. „Banii nu s-au cheltuit foarte eficient, iar din informațiile pe care le am, anumite autorități de management au identificat deja nerealizarea unor indicatori. Mai mult decât atât, din discuțiile cu beneficiarii, am fost surprins să aud că aceștia recunosc că au fost implicați în proiecte care nu au avut impact cu adevărat“, spune Mihai Mladin.
Cât privește fondurile pentru agricultură, „în mare parte au fost cheltuite eficient. Sunt însă discuții dacă, de exemplu, „Prima împădurire“ sau „Sprijinul pentru fermele de subzistență“ au efecte în economie. Personal cred că 1.500 de euro/an subvenții pentru fermele de subzistență sunt bani aruncați. Dacă nu se exercită niciun control asupra acestor sume, banii ajung la cârciuma din sat sau în televizoare sau mașini de spălat“, este de părere Felix Lucuțar. În opinia acestuia, bani aruncați sunt și cei acordați pentru „Instalarea tinerilor fermieri“. „Mulți nu mai sunt chiar tineri și unii se instalează doar cu numele. Am auzit de familii care au divorțat ca să ia cei 25.000 de euro. Iar, suma va fi majorată la 40.000 de euro/fermier instalat“, spune Lucuțar.
Însă, o analiză temeinică asupra modului în care s-au cheltuit fondurile UE va fi realizată, conform ministrului Orban, anul acesta, când va fi elaborat și un proiect de HG în care se vor specifica condițiile de acordare și retragere a prefinanțărilor și finanțărilor nerambursabile.
Șapte mld. euro pot intra în economie
Capital: Cât de eficient s-au cheltuit până acum banii europeni?
Leonard Orban: Ne-a lipsit experiența astfel încât să putem lua cele mai bune decizii în anumite etape. Pentru viitoarea programare bugetară, trebuie să avem în vedere o mai bună direcționare a banilor în zonele unde se pot produce cele mai mari efecte multiplicatoare. Cât privește programele operaționale, este evident că nu se pune problema eficienței cheltuirii banilor la transport sau mediu. Însă, la alte programe, se ridică astfel de semne de întrebare, cum este cel pentru resurse umane și, pe anumite zone, și la cel pentru creșterea competitivității economice. De asemenea, în cadrul anumitor măsuri ale Programului de Dezvoltare Regională trebuie să avem în vedere cheltuirea calitativă a fondurilor.
Capital: Câte dintre proiectele prioritare riscă să nu poată fi implementate până la termenul-limită? Ce se va întâmpla în acest caz?
L.O.: Într-adevăr, există riscul ca o parte dintre aceste proiecte să nu poată fi realizate la termen, fie din cauza incapacității la nivel local de a se lua anumite decizii, fie din lipsa de experiență a celor care au gestionat proiectele. Însă, pentru proiectele de mediu sau de transport va fi foarte greu să retragem finanțarea deoarece, pe de o parte, România și-a asumat anumite angajamente față de UE, iar pe de altă parte sunt vizate interese prioritare ale comunităților locale. De asemenea, nu se admit prelungiri de termene. Soluția rămâne urgentarea implementării acestor proiecte. Dacă nu reușim, banii trebuie returnați integral la bugetul UE. În unele cazuri, proiectele vor fi continuate cu bani de la buget sau se poate solicita o nouă finanțare pe următoarea programare bugetară.
Capital: Anul acesta aveți ca țintă cheltuirea a 3,5 mld. de euro din fondurile UE. Suma totală care ar putea fi antrenată ar fi de 7 mld., dacă adăugăm cofinanțarea. Ce presupune pomparea în economie a acestei sume?
L.O.: Dacă am atinge acest obiectiv, am susține creșterea economică. Sunt din ce în ce mai puține motoare de creștere, iar situația din zona euro, de care depindem, rămâne delicată. Multe dintre aceste proiecte sunt utile pentru comunităție locale, pentru economia românească. Atenție! Orice accident poate avea efecte negative în ceea ce privește fondurile UE. Mergem pe sârmă și mergem foarte repede, iar riscul de a călca alături este foarte mare.
Capital: Ce se întâmplă cu realocarea fondurilor între programele operaționale?
L.O.: Suntem în discuții cu Bruxelles-ul. Nu va fi deloc simplu, fiindcă este vorba de un transfer de bani de la Fondul Social European la cel de Coeziune și la Fondul European de Dezvoltare Regională. Sunt semne de întrebare dacă reprezentanții Comisiei Europene vor accepta și, dacă nu, ce soluții găsim. Sperăm însă că, realocarea să poată fi finalizată în aprilie-mai, astfel încât să putem începe procesul de reabilitare termică.
