Încep restructurările şi reducerile salariale pentru bugetari: preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea salarizării unice şi Legea privind restructurarea agenţiilor guvernamentale. Cele două acte normative au fie urmări imediate, fie aplicabilitate abia de anul viitor. Primii vizaţi – 1,4 milioane bugetari.

Legea salarizării unice îşi va produce efectele începând cu 2010. La fel şi unele măsuri prevăzute în Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice şi raţionalizarea cheltuielilor publice, cum este cea privind neimpozitarea profitului reinvestit. În schimb, măsurile care vizează reducerea cheltuielilor bugetare vor fi aplicate începând cu perioada imediat următoare pentru ca angajamentele luate în Acordurile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) să fie respectate. Astfel, Guvernul va trebui să onoreze angajamentul de a reduce lunar cheltuielile de personal cu 15,5% şi de a obţine pentru acest an un deficit bugetar de maximum 7,3% din PIB.

Prima măsură – concediu fără plată

Imediat după intrarea în vigoare a celor două acte normative, autorităţile vor trebui să aplice măsurile de  reducere a cheltuielilor publice, mai ales a celor cu personalul. În primul rând, oficialii spun că va fi implementată măsura privind obligativitatea celor 10 zile de concediu fără plată. Potrivit Legii privind restructurarea agenţiilor, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu CE şi FMI, instituţiile publice au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal în medie cu 15,5% lunar.

Reducerea cheltuielilor se poate face prin acordarea a până la 10 zile lucrătoare fără plată în intervalul octombrie – decembrie 2009. Autorităţile trebuie să se încadreze în cele 55 de zile calendaristice, mai exact a celor 40 de zile lucrătoare rămase până la sfârşitul anului.

În România sunt 1,4 milioane de bugetari şi nici o categorie de angajaţi la stat nu este exclusă de lege de la această măsură.

„Zilele de concediu fără plată pot fi acordate în lunile noiembrie şi decembrie, reducându-se numărul acestora proporţional cu timpul rămas până la finalul anului”, a spus secretarul de stat în Ministerul Muncii, Mihai Şeitan.

În urma unor înţelegeri cu conducătorii instituţiilor publice, poate fi redus programul zilnic cu câteva ore, pot fi acordate zile întregi de concediu fără plată sau poate fi utilizată o formulă „mixtă”. Având în vedere, însă, întârzierea cu care va fi aplicată Legea, din cauza atacării actului normativ la Curtea Constituţională a României (CCR), economiile la bugetul de strat vor fi mai mici de 1,6 miliarde de lei, cât se estima iniţial.

Astfel, pentru bugetarii care vor intra în concediu fără plată în cursul acestei luni, primele efecte ale măsurii vor fi resimţite în luna decembrie când vor fi plătite salariile pentru luna noiembrie.
În cazul în care angajaţii statului nu vor fi de acord cu această măsură, şefii instituţiilor au dreptul de a lua alte măsuri pentru reducerea cheltuielilor de personal, adică disponibilizări.

Aproape 9.000 de bugetari din Agenţiile guvernamentale trebuie restructuraţi

O altă măsură prevăzută de lege este cea de restructurare a agenţiilor guvernamentale. Acest lucru presupune păstrarea a 113 agenţii dintr-un total de 226, cu reducerea a 10.544 de posturi bugetate, din care 8.971 sunt posturi ocupate, iar economiile la buget însumează 219,35 milioane de lei, adică aproximativ  52 milioane de euro anual. Din acest total de posturi desfiinţate, 1.583 sunt vacante, dar bugetate, iar restul de 8.971 sunt ocupate.

Procesul de restructurare a agenţiilor vizează numai acele instituţii cu personalitate juridică distinctă şi buget propriu şi care, pentru a putea fi restructurate, necesită elaborarea de hotărâri de guvern sau proiecte de lege.

Structurile fără personalitate juridică din componenţa ministerelor vor fi restructurate prin ordin al ministrului şi fiecare ministru este responsabil pentru implementarea acestor măsuri.

Restructurarea nu vizează însă societăţile comerciale, societăţile naţionale, companiile naţionale şi regiile autonome la care statul este acţionar unic sau majoritar şi care vor fi tratate separat, din cauza regimului juridic şi financiar diferit.

Astfel, pentru a se realiza reorganizarea agenţiilor guvernamentale, trebuie modificate actele normative privind organizarea fiecărei instituţii în parte. Unele dintre aceste acte normative sunt Hotărâri de Guvern şi pot fi modificate de cabinetul demis tot prin HG, dar majoritatea sunt Legi, iar pentru acestea din urmă trebuie găsită o formulă juridică. Un guvern demis poate emite doar Hotărâri de Guvern, neavând posibilitatea de a adopta Ordonanţe sau de aproba proiecte de Lege.

Orele suplimentare se transformă în zile libere

De la data intrării în vigoare a legii până la data de 31 decembrie 2010, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite acordate până la data de 31 decembrie 2010, pentru activitatea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal în cursul anului 2009 şi până la data de 31 martie 2011, pentru activitatea suplimentară prestată în anul 2010.

O măsură promovată pentru a sprijinii mediul de afaceri este cea a neimpozitării profitului reinvestit începând cu 1 ianuarie 2010.

Grila de salarizare unică va mai putea fi modificată

Din 2010 vor intra în vigoare şi reglementările Legii salarizării unice, chiar dacă actul normative lasă posibilitatea modificării ulterioare a unor măsuri. Întrucât sindicaliştii din justiţie, învăţământ şi sănătate nu au fost pe deplin mulţumiţi de prevederile acestei legi, în cursul anului viitor actul normativ va putea fi supus unor modificări.

Potrivit documentului, bugetarii au fost încadraţi în grile de salarizare, primind coeficienţi în baza cărora li se vor calcula salariile. În 2010, coeficientul 1, care reprezintă baza la care se raportează toate salariile din sistemul bugetar, va fi egal cu salariul minim brut pe economie, stabilit la 705 lei. Angajaţii cu studii superioare vor avea un punctaj în grilă minim de 1,75 şi deci urmează să primească cel puţin 1,75 salarii minime pe economie.

Preşedintele ţării rămâne singurul demnitar cu coeficient maxim 12, iar premierul şi şefii celor două camere ale Parlamentului se vor afla pe treapta a doua a grilei, cu coeficienţi de 11,7.