perioada suntem martorii unei segmentari tot mai clare a consumatorilor, in functie de nivelurile de venit si de educatie. „O parte din posesorii de carduri sunt, deja, consumatori educati, care stiu ce vor de la instrumentele de plata, cunosc avantajele pe care acestea le ofera si doresc sa dispuna de mai multe carduri diferite, de debit si de credit, pe care sa le utilizeze in functie de imprejurari. Cu siguranta, pe viitor, ei vor fi tot mai numerosi si vor influenta, prin ponderea lor si prin stilul de viata, deciziile care se vor lua pe piata cardurilor”, este de parere Denisa Mateescu, Country Manager MasterCard Europe, pentru Romania si Bulgaria. Potrivit interlocutoarei noastre, in regiunea central si sud-europeana, Romania este considerata ca fiind tara cu cel mai mare potential de crestere, atat in privinta numarului de carduri emise, cat si a volumului tranzactiilor. Anul 2004 a insemnat lansarea in afacerea cu carduri a trei banci – Unicredit, Banca Italo–Romena si Eurom Bank – si a primei institutii financiare nonbancare – Euroline Retail Services SA -, care a pus in circulatie chiar un card de credit de tip proprietar, dupa cum rezulta din raportul publicat recent pe site-ul www.no-cash.ro. De asemenea, anul trecut, San Paolo IMI Bank a semnat un acord cu procesatorul PayNet pe partea de emitere, urmand ca in aceasta luna sa aiba loc si demararea activitatii comerciale pe carduri. Printre bancile care au mai semnat contracte cu PayNet in vederea emiterii si procesarii cardurilor, se numara si Daewoo Bank, activitatea efectiva pentru public urmand a fi demarata in primul trimestru din 2005. Dupa emiterea a 15.000 de carduri de tip proprietar, care vor fi acceptate si in afara Complexului Mall Bucuresti, Finansbank si-a completat oferta de produse prin lansarea, in luna octombrie 2004, a gamei complete de carduri Visa. De altfel, un segment cu mare potential pentru piata de profil din Romania este cel al cardurilor co-branded. Realizate in colaborare cu retele de comercianti, companii, organizatii nonguvernamentale etc., acestea deschid o paleta extrem de larga de optiuni si beneficii pentru clientii bancilor. Amintim in acest sens lansarea cardului MasterCard, emis de Raiffeisen Bank in colaborare cu Connex, precum si a cardului de debit emis de Emporiki Bank, pentru fanii Clubului Sportiv Dinamo Bucuresti. „De fapt, in Romania, cardurile de business continua sa nu fie foarte cautate de manageri, iar bancile studiaza posibilitatea introducerii de diverse facilitati pentru a face aceste produse mai atractive – oferirea unei linii de credit fiind una dintre optiuni”, precizeaza Sergiu Cone, director asociat No Cash. „In piata exista un singur card pentru sectorul corporate, cu linie de credit de tip revolving, dar si acesta a trebuit relansat in 2004, prin extinderea adresabilitatii produsului de la exclusiv pentru IMM, la toate tipurile de companii. In plus, banca emitenta a trecut si la majorarea plafonului de credit. Sunt si alte banci care intentioneaza sa acorde companiilor linii de credit pe card, chiar pe o platforma de Visa Electron Business. Asa cum sugeram si mai sus, salutand aceasta tendinta de emitere de carduri de credit pentru sectorul de corporate, este mai probabil ca un co-branded cu o companie de telefonie mobila, pe o platforma de card de credit, sa aiba mai mult succes”, este de parere Sergiu Cone.Potrivit aceleiasi surse, peste jumatate din cardurile emise in 2004 sunt de tip proprietar, cu utilizare exclusiv nationala. In urma unei campanii extrem de agresive, numai Euroline Retail Services SA a reusit sa emita aproximativ 65.000 de carduri de credit nonbancare, in mai putin de opt luni. Per total, numarul cardurilor valide la sfarsitul anului 2004 arata o crestere cu 21% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Aceasta inseamna o depasire cu un milion a numarului de salariati din Romania. Diferenta se explica atat prin fenomenul de migrare de la o banca la alta – astfel ca peste 500.000 de angajati au mai mult de un card – cat si prin existenta altor categorii de clienti care detin un astfel de instrument bancar. Este cazul studentilor care isi primesc bursa pe card – aproximativ 150.000 – si al pensionarilor – cel putin 100.000 de persoane – care isi incaseaza pensia in acelasi mod. Reprezentantii pietei de profil puncteaza faptul ca, in anul 2004, ritmul de crestere a numarului de carduri a fost devansat de cel al valorii tranzactiilor, situatie influentata de mediul economic, in general, si de politica salariala, in special. O imbunatatire in sensul calitativ ar fi insemnat cresterea sensibila a numarului de tranzactii pe card, ceea ce nu s-a intamplat. Chiar daca volumul cumparaturilor pe card, de la comercianti, a crescut de la 4% in 2003, la peste 6% in 2004, numarul celor care prefera sa utilizeze cardul (si) in magazine ramane extrem de mic, in comparatie cu marea masa de posesori de astfel de instrumente de plata.

piata cardurilor valide visa si mastercard
Anul    Visa    MasterCard
1996    1.673    100
1997    12.953    26.500
1998    85.632    52.529
1999    178.544    215.000
2000    468.232    556.000
2001    1.045.984    1.108.000
2002    1.679.776    2.148.000
2003    2.164.671    2.549.375
2004 (sept)    2.576.115    2.872.719    

succese ale anului 2004
· In 2004, s-au instalat peste 7.000 de POS-uri si 700 de ATM-uri. Cum era de asteptat, viteza de crestere a fost net superioara in cazul instalarilor de noi echipamente la comercianti. Practic, daca in 2001, raportul ATM – POS era de aproape unu la unu, dupa numai trei ani, el a ajuns la unu la sase si tinde spre unu la opt, in 2005.
· Un alt mare succes al pietei de acceptare in 2004 l-a reprezentat implementarea Standardului 3D Secure in Romania, care permite magazinelor virtuale autohtone sa vanda online in lumea larga. Primele tranzactii se realizau in martie 2004, iar in decembrie acelasi an, inregistrau peste 60 de comercianti, ale caror magazine virtuale au generat 10.800 de tranzactii si o valoare de peste doua milioane USD.