Spre comparaţie, AFI Palace Cotroceni, cel mai mare mall din ţară, are o suprafaţă de 90.000 mp. De remarcat este că 4% din lucrările elaborate pentru autorizare în 2017 sunt pentru intrare în legalitate, ceea ce este un semnal îngrijorător.
Pentru construcţia unei case cu etaj este nevoie de patru muncitori şi 13 specialişti, avertizează profesioniştii din domeniu. Mai grav este că aceşti specialişti nu există în foarte multe judeţe ale ţării, ceea ce forţează încălcarea legii şi, în unele cazuri, se lasă cu morţi. Citiţi aici mai multe despre acest subiect într-o analiză realizată de revista Capital în cadrul campaniei România Blocată.
Pentru a elimina riscul de corupţie şi abuzurile, arhitecţii bucureşteni propun recalcularea taxei de autorizare raportat la suprafaţa construită, nu la valoare de investiţii, deoarece se poate controla mai simplu valoarea şi nu lasă la latitudinea investitorului să declare ce vrea. Suprafaţa este direct legată de indicatorii urbanistici, deci nu poate fi falsificată.
Astăzi, valoarea de investiţie declarată în autorizaţia de construire nu reflectă valoarea reală de consturire. Este valoarea declarată pentru calcularea taxei de autorizare, care se regularizează după recepţia finală.
În Bucureşti investiţiile în construcţii supuse autorizării reprezintă 12% din totalul suprafeţei construite la nivelul ţării şi doar 7% din totalul valorii de investiţie declarate, mai arată datele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.
Mai puţin de lucru pentru arhitecţi
În România ponderea pieţei de arhitectură în industria construcţiilor reprezintă 0,25%, faţă de media europeană de 0,90%. În 2017 activitatea de arhitectură în Bucureşti a fost extrem de scăzută atât ca volum de muncă pentru arhitecţi, cât şi ca lucrări (suprafaţă şi valoare de investiţie). Media lucrărilor unui arhitect în Bucureşti a fost de 1,2 lucrări/an, faţă de 8 lucrări/an media pe ţară.
Faţă de 2016, activitatea arhitecţilor a scăzut cu circa 10% (10% mai puţine proiecte depuse pentru autorizare, investiţii cu 406.500.000 lei mai puţin). „Printre factorii care au contribuit la această tendinţă sunt: lipsa de concursuri de arhitectură, lipsa investiţiilor publice, timpul foarte lung de autorizare principale pentru scăderea activităţii de arhitectură. Tendinţa este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât pe piaţa construcţiilor din Bucureşti apare concurenţa companiilor municipale“, se arată în raportul Ordinului Arhitecţilor Bucureşti pe 2018.
