Provocările și oportunitățile economice ale integrării lucrătorilor în economia formală
Blocul Național Sindical (BNS) a prezentat marți un studiu important, intitulat „Dependența economică: Criterii pentru identificarea raportului juridic de muncă”, în cadrul unui eveniment ce a adunat reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor, Guvernului și instituțiilor statului.
Studiul adresează teme esențiale despre evoluția pieței muncii din România și impactul economiei nedeclarate asupra acesteia.
Posibilități de creștere a numărului de salariați
Conform celor mai recente analize ale BNS, integrarea lucrătorilor din economia informala în sistemul fiscal ar putea aduce o creștere semnificativă a numărului de salariați, estimându-se o majorare de până la 30%, ceea ce ar adăuga aproximativ 7,44 milioane de angajați în statistici. Această integrare ar contribui la diminuarea sub-ocupării și ar atenua impactul impozitelor ridicate pe muncă, aspecte ce afectează în mod direct veniturile celor din segmentele salariale mici.
Impactul fiscal al integrării muncii nedeclarate
Un alt aspect important subliniat de BNS este potențialul impact fiscal pozitiv: dacă lucrătorii din economia nedeclarată (aproape un milion de persoane) ar deveni contribuabili, statul ar putea atrage 18,7 miliarde de lei suplimentar în bugetul anual.
Aceasta ar permite reducerea contribuțiilor sociale, cu efecte benefice asupra întregii economii.
Distorsiunile fiscale și inechitățile generate de sistemul actual
Totodată, studiul scoate în evidență o serie de distorsiuni din sistemul fiscal, ce favorizează economia nedeclarată. De exemplu, sarcina fiscală mare, care apasă în mod special pe salariile mici, încurajează migrarea acestora către forme de muncă nedeclarată sau informală. În plus, deducerea suplimentară de 300 de lei din impozite generează inechități semnificative, iar complexitatea legislației fiscale contribuie la consolidarea acestor practici.
Provocarea definirii „venitului salarial mare”
Un alt subiect important ridicat de studiul BNS este definirea „venitului salarial mare”, un concept dificil de stabilit având în vedere nivelul ridicat al salariilor mici și distorsiunile de pe piața muncii.
Alternativelor fiscale mai favorabile decât contractele de muncă individuale
De asemenea, BNS sugerează că alternativele fiscale mai favorabile decât contractele de muncă individuale ar putea deschide o discuție necesară pentru o reformă a sistemului de impozitare.
Această reformă ar trebui să sprijine crearea unei piețe a muncii mai echitabile și mai eficiente.
Date esențiale privind fiscalizarea muncii
Printre datele relevante prezentate, studiul mai evidențiază că doar 57% din costul salarial ajunge efectiv la angajat, restul de 43% reprezentând taxe și contribuții. De asemenea, sistemul fiscal existent influențează alegerea formei de contracte de muncă, determinând adesea transformarea acestora în relații comerciale pentru a evita taxele mari. În plus, pragul ridicat pentru microîntreprinderi a favorizat transferul veniturilor salariale în venituri comerciale, o practică ce complică și mai mult statutul lucrătorilor.
