Numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nou record, se arată într-o analiză recentă a companiei Sierra Quadrant. Numărul este mai
Numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nou record
Numărul firmelor dizolvate a atins în prima jumătate a anului un maxim al ultimilor 15 ani, de peste 19.400, potrivit unui studiu realizat de o firmă specializată în administrare și lichidare, în creștere cu 18,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, peste 64.000 de întreprinderi – de asemenea, un maxim al ultimilor patru ani – se aflau în dificultate, în diferite grade de insolvență, fiind radiate, suspendate sau lichidate.
„Creşterea preţurilor, scăderea consumului, reducerea activităţii economice şi accentuarea fenomenului de dezintermediere au făcut ca economia să frâneze semnificativ cu consecinţe negative pe lanţurile de business. Posibila majorare a taxelor şi impozitelor ar putea accentua semnificativ declinul activităţii economice”, se precizează în analiza Sierra Quadrant.
Peste 19 mii de companii au fost dizolvate
Sursa citată susține că, în perioada ianuarie – iunie 2023, au fost dizolvate 19.442 de firme, depășind recordul anterior de 18.570 de societăți dizolvate în 2018, în creștere cu 18,2% față de aceeași perioadă din 2017.
„Cele mai multe firme dispărute din mediul economic sunt din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (5401), în creştere cu 6,3% faţă de perioada similară din 2022”, se mai precizează în document.
Activitățile profesionale, științifice și tehnice au fost pe primul loc în topul sectoarelor de activitate în care s-au înregistrat cele mai multe întreprinderi radiate, cu 1.915 entități (+33,9%). Industria construcțiilor este un alt domeniu care a înregistrat pierderi, fiind vorba despre 1.796 de întreprinderi radiate (+17,2%).
Transport și depozitare (1.491/ +14,6%), Informații și comunicații (1.195/ +61,2%) și Hoteluri și restaurante (1.127/ +17,5%) ocupă următoarele trei locuri, potrivit studiului.
La nivel local, București (4.119), Cluj (1.004), Constanța (892), Ilfov (870) și Brașov (723) au avut cele mai multe firme dizolvate. La Botoșani s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de întreprinderi dizolvate, cu 118% (338).
Statisticile pentru întreaga primă jumătate a anului indică faptul că 64.676 de întreprinderi au avut probleme (în diferite grade de faliment, radiere, suspendare sau dizolvare), ceea ce a depășit recordul anterior de patru ani. În schimb, Sierra Quadrant a identificat 42.549 de întreprinderi cu probleme în 2020 și 62.474 în 2022.
„Aşa cum estimam la începutul anului, mediul de afaceri românesc resimte din plin efectele inflaţiei, creşterii costurilor operaţionale şi accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale”, a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Multe firme cu activitatea suspendată
Dincolo de numărul record de întreprinderi care au fost dizolvate, compania specializată în restructurarea afacerilor a constatat că în prima jumătate a acestui an a fost înregistrat și un număr foarte mare de întreprinderi care și-au întrerupt activitatea.
În comparație cu 7.190 de întreprinderi anul trecut (+10,4%) și 6.043 în 2021, datele de la Registrul Comerțului, care au fost incluse în cercetarea Sierra Quadrant, arată că 7.938 de firme și-au întrerupt operațiunile.
București (981), Cluj (562), Brașov (364) și Iași (327) au cele mai multe afaceri suspendate.
„Şi numărul firmelor radiate este la un nivel ridicat. Statisticile indică peste 33.000 de firme care au dispărut, practic, din mediul de afaceri, cele mai multe din Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Timiş, din comerţ, activităţi profesionale şi construcţii”, se mai precizează în comunicat.
„Inflaţia, reducerea creditului furnizor, limitarea accesului la creditare şi creşterea dobânzilor, accentuarea blocajului financiar şi scăderea semnificativă a vânzărilor pe fondul accentuării problemelor economice ale populaţiei sunt principalele provocări în perioada următoare. Acestora se adaugă, bineînţeles, posibila majorare a taxelor şi impozitelor care va avea efecte majore în sectoare sensibile, precum construcţiile şi comerţul”, arată analiza Sierra Quadrant.
Probleme în economie din cauza deprecierii leului
Potrivit statisticilor INS, economia a încetinit dramatic în prima jumătate a anului, cu o creștere neglijabilă de doar 0,2%, iar autorii raportului spun că imaginea pentru următoarele șase luni nu este promițătoare.
În același timp, scăderea valorii leului și declinul accentuat al activității de creditare a furnizorilor vor agrava problemele economiei.
„Sunt multe lanţuri economice care atârnă de un fir de aţă. Pentru multe firme, mai ales din zona IMM-urilor, posibila ridicare a plafonării preţului gazelor şi energiei şi scumpirea acestora, alături de o presiune suplimentară din zona carburanţilor, ar putea crea dificultăţi suplimentare”, mai arată analiza Sierra Quadrant.
Previziunile anterioare ale companiei, potrivit cărora numărul firmelor cu probleme ar putea atinge un maxim multianual în 2023, pe fondul unei scăderi puternice a consumului cauzată de inflație, a creșterii costurilor creditelor și a unui blocaj financiar tot mai mare, au fost confirmate de statisticile pentru prima jumătate a anului.
Cuvântul de ordine pentru companiile românești continuă să fie reorganizarea corporatistă, în special în industriile cele mai vulnerabile, precum comerțul, construcțiile, producția și serviciile de transport și depozitare.
Soluții pentru companiile cu probleme
Înlocuitor ideal al falimentului, procedura de concordat este una dintre opțiunile accesibile întreprinderilor aflate în dificultate.
„Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice”, spun experţii.