Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 37,94% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 1.636 insolvenţe, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului – ONRC.

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 211, în scădere cu 54,91% faţă de perioada ianuarie-mai 2019. Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor – cu 154 de insolvenţe (minus 27,01%), Timiş – 107 (minus 18,94%) şi Constanţa – 102 (minus – 30,61%).

Cele mai multe insolvențe în București

Pe domenii de activitate, în primele cinci luni, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 456 (minus 43,56%), în construcţii – 262 (minus -33,67%) şi în industria prelucrătoare -213 (minus 33,02%).

În mai au fost înregistrate 244 de insolvenţe, cele mai multe în Bucureşti – 68, şi în judeţele Cluj – 25, Timiş – 20 şi Constanţa – 18.

În context, trebuie precizat că numărul de insolvenţe în toată Europa este așteptat să crească brusc abia în a doua jumătate a anului 2020 şi în 2021, conform estimărilor Coface.

Germania, ţara cel mai puţin afectată,

este încă pe un trend de creştere a insolvenţelor cu 12% între sfârşitul lui 2019 până la sfârşitul anului 2021. Franţa (+21%) şi Spania (+22%) vor fi mai afectate de criză.

Cu toate acestea, cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe sunt aşteptate să apară în Olanda (+36%), Regatul Unit (+37%) şi Italia (+37%).

Deşi prognozele privind insolvenţele sunt aproximativ în linie cu previziunile de creştere, unele discrepanţe sunt vizibile. Ţările de Jos şi Germania ar trebui să fie cel mai puţin afectate, cu un PIB în 2021 mai mic cu până la 2% decât în 2019.

Franţa şi Spania ar avea o situaţie mai problematică,

cu o scădere a PIB-ul de sub 3% şi 4%. PIB-urile Regatului Unit şi al Italiei vor fi probabil cu 5% şi cu 6% mai mici faţă de anul trecut

Consecinţele economice ale pandemiei de COVID-19 se află la un nivel fără precedent în Europa, arată Coface.

Şocul dublu asupra cererii şi ofertei a determinat oprirea producţiei (cel puţin parţial) în multe companii, deoarece angajaţii nu pot merge la muncă, precum şi scăderea consumului din cauza restricţiilor de mobilitate.

Declinul veniturilor a deteriorat poziţiile companiilor în ceea ce priveşte numerarul, încurajând o creştere a întârzierilor la plată – şi, în cele din urmă, a incapacităţii de plată.