Nagorno-Karabah este din nou un butoi cu pulbere

Militanți pentru drepturile omului anunță că cel puţin 27 de persoane, inclusiv doi civili, au fost ucise în confruntările din Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a atacat zonele controlate de Armenia, transmite The Guardian, citată de News.ro.

Administraţiade la Baku a declarat că „operaţiunea antiteroristă” va continua până când guvernul separatist din Nagorno-Karabah se va desfiinţa.

Nagorno-Karabah, o zonă muntoasă din regiunea instabilă a Caucazului de Sud, este recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu azer. O parte a acestuia este condusă de autorităţile separatiste armene, care susţin că zona este patria lor ancestrală. Regiunea a fost în centrul a două războaie – ultimul în 2020 – de la căderea Uniunii Sovietice în 1991.

Un activist pentru dreptyurile omului din Nagorno-Karabah, Geghan Stepanyan, a declarat că 27 de persoane, inclusiv doi civili, au fost ucise. El a menționat că şi alte peste 200 au fost rănite. Potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Stepanyan, un copil s-a aflat printre cei ucişi. Iar 11 copii s-au numărat printre cei răniţi.

Potrivit informațiilor, forţele armene au tras asupra oraşului Shusha, un oraş din Nagorno-Karabah aflat sub controlul Azerbaidjanului. Au folosit arme de calibru mare, ucigând un civil.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cerut Azerbaidjanului să oprească imediat operaţiunea. El a afirmat că aceasta agravează o situaţie umanitară deja sensibilă.

Armenia a cerut ajutorul membrilor Consiliului de Securitate al ONU şi intervenţia forţelor ruseşti de menţinere a păcii de pe teren.

Rusia, care a mediat o încetare a focului în 2020, a cerut tuturor părţilor să înceteze luptele.

„Îndemnăm părţile aflate în conflict să oprească imediat vărsarea de sânge, să înceteze ostilităţile şi să elimine victimele civile”, a transmis Ministerul rus de Externe.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunţat, marţi, începerea operaţiunii, afirmând că poziţiile din linia frontului şi mijloacele militare ale forţelor armate ale Armeniei sunt „incapacitate cu ajutorul armelor de înaltă precizie” şi că au fost atacate doar obiective militare legitime.

Armenia neagă

Cu toate acestea, Ministerul de Externe al Armeniei a negat că armele sau trupele sale se aflau în Nagorno-Karabah. A calificat drept „minciună” sabotajele şi minele terestre semnalate în regiune. Prim-ministrul armean Nikol Pashiyan a afirmat că principalul obiectiv al Azerbaidjanului a fost acela de a atrage Armenia în ostilităţi.

Oficialii etnici armeni din Nagorno-Karabah au transmis, într-o declaraţie, că Stepanakert, capitala regiunii, şi alte sate au fost „supuse unui bombardament intens”. Armata din regiune a declarat că Azerbaidjanul a folosit avioane, artilerie şi sisteme de rachete şi drone în lupte.

Locuitorii din Stepanakert s-au mutat în subsoluri şi în adăposturi antiaeriene, iar luptele au întrerupt curentul electric. Penuria de alimente a persistat în zonă, iar cantitatea limitată de ajutoare umanitare livrate luni nu a fost distribuită din cauza bombardamentelor, care au fost reluate seara, după ce s-au oprit pentru scurt timp după-amiaza.

O declaraţie a Ministerului Apărării de la Baku arată că forţele azere au ocupat până acum peste 60 de posturi militare şi au distrus până la 20 de vehicule militare, împreună cu alte echipamente.

Nagorno-Karabah şi teritoriile învecinate considerabile se aflau sub controlul etnicilor armeni de la sfârşitul războiului separatist din 1994, dar Azerbaidjanul a recâştigat teritoriile şi părţi din Nagorno-Karabah în timpul luptelor din 2020. Aceasta s-a încheiat cu un armistiţiu care a plasat forţe de menţinere a păcii ruseşti în Nagorno-Karabah.

Ostilităţile au loc pe fondul unor tensiuni ridicate între Armenia şi aliatul său de lungă durată, Rusia. Armenia s-a plâns în repetate rânduri că forţa rusă de menţinere a păcii, formată din 2.000 de membri, nu a putut sau nu a vrut să menţină deschis drumul spre Armenia, deşi această obligaţie era stipulată în acordul care a pus capăt războiului din 2020.