Iata patru branduri sinonime cu patru dintre principalele segmente ale industriei IT: software, hardware, solutii integrate si Internet. Am ales cele patru nume nu doar pentru ca sunt reprezentative pentru domeniile in care activeaza, ci si datorita faptului ca istoria si prezentul lor sunt interesante, dinamice si, nu de putine ori, controversate.
Microsoft, cel mai mare producator de software din lume, este probabil si compania IT cu cei mai multi dusmani. Cosmarurile lui Bill Gates sunt departe de a se fi terminat, desi s-a ajuns la o intelegere cu Departamentul de Justitie si noua state americane, privind nediscriminarea producatorilor de PC-uri, deschiderea interfetelor de programare si „dezechiparea” Windows-ului de aplicatiile aferente. In tot acest timp, Microsoft Romania are o crestere medie anuala de 70%, iar directorul general, Silviu Hotaran, considera ca mai e loc destul pe piata.
Un raspuns al justitiei americane asteapta si Compaq. Nu este insa vorba despre nici un proces antitrust, ci despre un verdict la contestatia anuntatei fuziuni HP-Compaq, inaintata de Walter Hewlett. Pana pe 23 aprilie, fuziunea este teoretic suspendata, insa, practic, sefa HP, Carly Fiorina, a dispus demararea procesului. Directorul general al Compaq Romania, Mihai Pascadi, spune ca, si pe plan local, noul HP va cuprinde patru departamente: acces, servere, servicii si printing&imaging. Despre eventuale disponibilizari de personal nu se poate spune, deocamdata, nimic.
O industrie in plina dezvoltare pe plan local este cea a solutiilor integrate, in limbaj de specialitate, ERP, adica Enterprise Resource Planning. Cateva implementari importante a realizat si LLP Bucharest, parte a LLP Group, care este unic distribuitor al solutiilor SunSystems in Europa Centrala si de Est. Directorul companiei, Mihai Chirita, spune ca proiectul cel mai important de anul trecut a fost implementarea de la Zapp Mobile, in valoare de mai multe sute de mii de dolari.
Internetul este un alt sector unde cresterile de la an la an sunt importante, datorita unei piete cu multe spatii goale.
Totusi, a trecut vremea cand se scoteau bani din Internetul prin conexiune dial-up. Acum, batalia decisiva se poarta pe piata broad-band, al carei lider este RDS, companie cu aproximativ 3.000 de clienti, dupa cum declara Emil Jugaru, directorul general al companiei.

Microsoft este pregatit pentru proiecte macro

Capital: Cum a evoluat ritmul vanzarilor Microsoft de la an la an?
Silviu Hotaran: Pe primele noua luni ale anului fiscal 2001 am realizat o cifra de afaceri cu 39% mai mare decat in anul anterior. Pana acum insa, ritmul mediu anual de crestere a fost de peste 70%. De exemplu, dupa primul an de activitate, cifra de afaceri ne-a crescut de cinci ori, insa, cu timpul, acest ritm s-a mai incetinit. In continuare, piata are niste resurse de crestere nebanuite. Deocamdata, aceasta crestere este in contratimp cu evolutia economiei nationale. Acest decalaj insa nu va putea dura la nesfarsit, in sensul ca dezvoltarea domeniului IT va ajunge sa fie sincronizata cu cresterea economiei.
Capital: Cum se va implica Microsoft in dezvoltarea serviciilor web?
S. H.: Viitorul Internet, in viziunea Microsoft, va consta intr-un numar mare de servicii sau aplicatii care includ servicii Internet, interconectate, functionand pe baza unor standarde deschise. Unul din aceste standarde este XML, care marcheaza trecerea de la explorarea la programarea web-ului. Toate noile produse Microsoft, Windows XP, Exchange sau SQL includ suport nativ pentru standardul XML. Una din intrebuintarile practice ale acestui standard consta in integrarea tuturor aplicatiilor dintr-o intreprindere. Un alt set de servicii sunt cele .Net.MyServices, dintre care, probabil, cel mai cunoscut este Passport, care permite accesul cu aceleasi username si parola in mai multe site-uri, dintre care cel mai cunoscut este portalul MSN.com.
Capital: Care este ponderea serviciilor din totalul veniturilor?
S. H.: Ponderea veniturilor Microsoft din servicii si consultanta este mai mica decat la IBM si Oracle, pentru ca noi lucram foarte mult cu parteneri. Ne-am dezvoltat o retea semnificativa de parteneri cu care am lucrat pe proiecte mici si mijlocii. Acum s-a ivit oportunitatea de a ne implica si in proiectele cu clienti mari: proiecte guvernamentale sau la cele dezvoltate cu institutii din domeniul financiar. Traducerea softurilor noastre in limba romana a avut drept tinta administratia publica si domeniul educational. Pe tipuri de produse, Microsoft realizeaza 40% din vanzari din suita Office, 25% din servere, 30% din sisteme de operare desktop si 5% din instrumente de dezvoltare.
Capital: Care este atitudinea Microsoft fata de o concurenta ce se manifesta din ce in ce mai agresiv?
S. H.: Concurenta este necesara, pentru ca duce la accelerarea progresului tehnologic. Agresivitatea este normala in conditiile in care Microsoft este lider in multe domenii, in care nu a fost numarul unu de la inceput: baze de date, mesagerie, browsere, console etc.

Compaq castiga din servicii

Capital: Cum a evoluat in 2001 cifra de afaceri a Compaq Romania, fata de 2000?
Mihai Pascadi: In 2000, am obtinut o cifra de afaceri de 39 milioane USD. In 2001, aceasta a fost ceva mai mica, desi in primele doua trimestre, vanzarile au fost cu 50% mai mari decat in perioada similara a anului anterior. Cu alte cuvinte, scaderea a avut drept cauza cifrele din cea de-a doua jumatate a anului. Pe de alta parte, vanzarile din trimestrul IV din 2000, cifrate la peste 15 milioane USD, au fost neobisnuit de mari, datorita realizarii unor proiecte importante din sectoarele guvernamental si privat.
Capital: Care este structura vanzarilor la Compaq, in contextul pietei romanesti?
M. P.: Romania inca este dominata de vanzarile de PC-uri care au atat valoare, cat si profitabilitate reduse. Circa 90% din calculatoarele vandute sunt PC-uri si doar 4-5% servere. Cifra de afaceri a Compaq este realizata, in proportie de aproximativ 30%, din servicii (integrarea de sisteme, outsourcing si mentenanta), 30% din servere si restul din PC-uri. Ponderea ridicata a serviciilor este un aspect atipic pentru piata romaneasca.
Capital: Ce se va intampla cu Compaq Romania dupa apropiata fuziune cu HP?
M. P.: Activitatea celor doua companii pe piata interna este in buna masura complementara. In vreme ce HP este lider pe piata de printing&imaging, Compaq are un departament dezvoltat in zona de servicii. De asemenea, Compaq, spre deosebire de HP, are departamente financiar si administrativ proprii. Viitorul HP Romania, ca si compania-mama, va avea patru unitati de afaceri: Acces (PC-uri, laptop-uri, PDA-uri), Enterprise (servere si dispozitive de stocare de date), Servicii Globale si Imaging & Printing.
Capital: De curand, Dell a anuntat majorari de preturi de 10%. Cum comentati efectele acestui anunt?
M. P.: Fenomenul majorarilor are atat cauze „naturale”, cat si cauze „artificiale”. Cauzele naturale sunt date de cresterea preturilor la subcomponente, de exemplu, pe fondul aparitiei unei noi tehnologii care presupune amortizarea unei investitii. De asemenea, pretul calculatoarelor poate sa sara daca unul din cei patru-cinci producatori de memorii isi intrerup activitatea. Pe de alta parte, in ultimele sase luni, pe fondul anuntului de fuziune HP-Compaq, producatorii IBM, Dell si Sun au declansat un razboi acerb al preturilor, pentru castigarea de cota de piata. In momentul in care intentia de fuziune se apropie de materializare si incertitudinea asociata dispare, e clar ca acest razboi costisitor nu poate fi sustinut, si diminuarea profiturilor nu poate continua la nesfarsit. Cresterea preturilor pentru a reveni la un model de pret-cost adecvat este o cauza „artificiala”.

Consultanta – mai mult decat o solutie

Capital: Se spune ca 60% din valoarea unei solutii este data de modul cum este implementata si doar 40% de solutia in sine. Care este profilul persoanei ce realizeaza implementarea, mai precis, a consultantului?r
Mihai Chirita: Etimologia cuvantului „consultant” te trimite cu gandul la relatia medic-pacient, care se bazeaza foarte mult pe incredere. Consultantii nostri sunt persoane cu pregatire, in principal, economica. Unii dintre ei sunt contabili acreditati. In mod paradoxal, componenta tehnica a pregatirii nu este cea mai importanta, pentru ca principalele beneficiare ale implementarii unei solutii integrate sunt firmele, unde directorul financiar are sau ar trebui sa aiba un rol important. Am incercat si cealalta varianta, cu accentul pus pe pregatirea IT a angajatului, insa nu am avut acelasi succes.r
Capital: Care este ponderea consultantei in costul total al unei implementari? r
M. C.: Pentru solutiile mari, tip SAP sau Oracle, raportul dintre costul consultantei si cel al licentei este de 5:1. Aceasta pentru ca solutiile sunt foarte complexe si necesita un numar mare de consultanti si de ore de implementare.r
Capital: Care au fost cele mai importante trei implementari Sun facute anul trecut?r
M. C.: Cel mai mare proiect a fost cel de la Zapp Mobile, cu arhitectura online si pe infrastructura Microsoft. Implementarea solutiei utilizata de 600 de oameni, prezenti in 30 de locatii a trebuit executata intr-un timp record: cinci saptamani. A fost un veritabil tur de forta. Alte doua proiecte mari au fost cele de la Renault Romania si BRD Sogelease.r
Capital: Care este valoarea aproximativa a unei implementari?r
M. C.: Depinde de dimensiunile business-ului. Un proiect precum cel de la Zapp Mobile poate costa cateva sute de mii de dolari, in vreme ce valoarea unuia mai mic este de cateva zeci de mii de dolari. Exista tendinta de a alege solutii mai ieftine, neglijandu-se costurile ascunse. Daca iei in calcul doar dimensiunea pret, risti foarte mult. Exista posibilitatea sa nu iei in calcul dezvoltarea business-ului tau, ceea ce te va pune in situatia de a schimba, dupa un timp scurt, solutia deja implementata. r
Capital: In ce consta valoarea adusa de implementarea unei solutii integrate?r
M. C.: Aceasta este perfect masurabila prin parametrul recuperare a investitiei (Return of Investment). Avantajele unei implementari se pot regasi in cresterea cifrei de afaceri, in economii realizate dintr-o mai buna gestionare a stocurilor sau a personalului. O solutie de tip ERP (Enterprise Resource Planning) duce la reducerea cheltuielilor, in vreme ce una de tip CRM (Client Relationship Management) genereaza incasari mai mari. r
r
Se cerne piata de broad-bandr
r
Capital: Analistii spun ca perioada cand se scoteau bani din dial-up a trecut, acum fiind „epoca” broad-band-ului. Ce factori influenteaza cresterea acestei piete? r
Emil Jugaru: Dezvoltarea solutiilor de comunicatii broad-band atat in Romania, cat si la nivel mondial este influentata, bineinteles, de politica de pret a furnizorilor de servicii broadband – accesibilitatea serviciilor, de investitiile pe care acestia sunt dispusi sa le faca, de capacitatea lor de atragere a utilizatorilor. Pe piata romaneasca se inregistreaza o crestere atat din punctul de vedere al cererii (ca volum si consum), cat si al ofertei. r
Capital: Cum credeti ca va evolua concurenta in acest domeniu?r
E. J.: Numarul companiilor care ofera astfel de servicii a scazut de la an la an. Numarul achizitiilor si fuziunilor inregistrate este in crestere. La acestea se adauga si cerintele din ce in ce mai mari si complexe ale utilizatorilor care, daca nu sunt luate in considerare de catre furnizor, acesta se „autoelimina” de pe piata. Probabil ca tendinta de concentrare a pietei va continua si in urmatoarele luni, putini furnizori reusind sa isi dezvolte gama de servicii in concordanta cu nevoile crescande ale consumatorilor.r
Capital: Cum credeti ca va evolua fenomenul de consolidare pe aceasta piata? r
E. J.: Firmele care vor ramane in competitie vor fi cele care investesc in dezvoltarea infrastructurii, care sa permita oferta de solutii broad-band. Pana la sfarsitul acestui an, se vor alege companiile care vor ramane pe aceasta piata.r
Capital: In ce constau nevoile de transmisii de date ale unei companii care alege servicii de broad-band ?r
E. J.: Deja, o mare parte a companiilor din Romania cunosc si beneficiaza de toate avantajele pe care le presupun solutiile de transmisii de date, avand ca suport infrastructura broad-band. Sa luam cazul unei companii care are mai multe filiale in Romania. Aceasta are nevoie de comunicatii permanente, rapide, stabile si sigure cu celelalte filiale ale sale. In functie de solutia de conectare pentru care opteaza compania, pe aceasta infrastructura se pot dezvolta servicii multiple: videoconferinte, aplicatii e-business, angajatii companiei putand folosi resursele informationale in comun – prin Intranet, iar accesul la resursele sistemului informatic al unei firme putand fi permis si partenerilor (clienti sau furnizori), prin Extranet.