Este numirea momentului în Guvern. Prim-ministrul Florin Cîţu a semnat decizia privind numirea în funcția de secretar de stat la Ministerul Justiţiei a lui Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban.
Decizia a apărut deja în Monitorul Oficial.
Tot marți, printr-o altă decizie a premierului, Adrian-Zsolt Matuz a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
Totodată, şeful Executivului l-a numit pe Marius Vulcan în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului Dan Barna.
Ce documente va mai aproba noul Guvern
Guvernul are planuri și pentru următoarea ședință. Potrivit ultimelor informații, Executivull va aproba în şedinţa de miercuri, printr-o hotărâre, declanşarea procedurilor de expropriere a unui număr de 1.728 de imobile private, care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada de centură Bucureşti”, sector Centura Nord km 0+000 – km 52+770, de pe raza mai multor localităţi din judeţele Giurgiu şi Ilfov.
Astfel, va fi decisă exproprierea tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada de centură Bucureşti”, sector Centura Nord km 0+000 – km 52+770, pe raza localităţilor Săbăreni din judeţul Giurgiu, Dragomireşti Vale, Buftea, Mogoşoaia, Baloteşti, Tunari, Dascălu, Ştefăneştii de Jos, Găneasa, Pantelimon şi Cernica, din judeţul Ilfov.
„Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară suma de 69.140 mii lei, pentru un număr de 1.728 imobile, în suprafaţă totală de 2.611.715,00 mp teren, având împrejmuiri şi construcţii edificate pe acesta”, se spune în nota de fundamentare a actului normativ.
Tootodată, în ședința Guvern va fi aprobat şi un alt proiect de hotărâre pentru completarea HG 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023.
„Prezentul proiect de act normativ propune crearea cadrului juridic necesar armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene în sectorul vitivinicol, iar adoptarea acestuia răspunde obiectivului Programului Naţional de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023 respectiv punerea în aplicare a măsurilor de sprijin eligibile din cadrul acestuia. România va înainta Comisiei Europene Programul Naţional de Sprijin în sectorul vitivinicol 2019 – 2023, în cadrul căruia va fi revizuit tabloul financiar al acestuia, care cuprinde alocarea valorilor estimative pentru măsurile eligibile de sprijin notificate, cu încadrare în limită bugetară de 45,844 milioane euro anual, stabilită prin Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European şi al Consiliului”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.
De menționat este faptul că, pe agenda şedinţei figurează şi un memorandum având ca temă aprobarea participării României în calitate de Observator Fondator la Consorţiul European pentru Infrastructura de Cercetare -Extreme Light Infrastructure-ELI-ERIC.