Aproape 50% dintre pacien­ții români au nevoie, după anumite intervenții medicale, de recuperare de specialitate, care este de multe ori o condiţie pentru ca aceştia să se poată reîntoarce la muncă. Cu cât sunt mai performante aparatele de recuperare medicală, cu atât procesul este mai rapid şi mai eficient, însă autorităţile sunt de altă părere. Potrivit unui ordin comun al Minsterului Sănătăţii şi al CNAS (423/191/2013) privind acordarea plafoanelor de contractare acestor cabinete, cei mai muţi bani primesc cabinetele cu „fiare vechi“, și nu cele care au investit în tehnologii de ultimă oră. Cu bugete tot mai sărace pentru decontare de la lună la lună,  proprietarii de astfel de cabinete, 80 la număr în Bucureşti şi circa 100 în provincie, au început să îşi pună întrebări. Răspunsul l-au găsit într-o eroare incredibilă de calcul a MS şi CNAS, pe baza căreia casele judeţene împart banii fără nicio reţinere.

Comparând plafonul contractual pe care îl avea cabinetul său, Medestetica, în 2011, înainte de a intra în vigoare aceste norme, cu cel de acum, medicul Mirela Pop analizează efectele acestei erori: „Dacă în 2011 puteam să tratăm aproximativ 70-80 de asiguraţi pe lună, cu plafonul de acum nu mai putem trata decât 25 de pacienţi. În valoare totală, plafonul lunar a scăzut de la 11.000 de lei la 4.000 de lei. Banii pe care ni-i alocă CNAS pentru tratamentul lunar al asiguraţilor reprezintă acum numai impozitele pe care le plătim lunar la stat, iar în aceste condiții suntem obligaţi fie să închidem baza de recuperare medicală, fie să creştem coplata pacienţilor“. Coplata nu este de neglijat: decontarea de catre CNAS pentru un pacient este acum de 188 de lei (consultaţii, cură de tratament de 10 ședinţe a câte 4 proceduri pe zi), în timp ce costul real al acestor servicii este dublu. Înseamnă o risipă a banilor noştri şi încălcarea dreptului la cel mai bun tratament, crede Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Protecţie a Pacienţilor.

Joacă pe banii publici

Singurul răspuns pe care l-a oferit CNAS pe această temă a fost la o sesizare a Mirelei Pop, cum că nu este intenţia instituţiei de a ajuta cabinetele private să se doteze, dar nicio clipă nu a recunoscut eroarea matematică din modalitatea de calcul din lege. Rămâne întrebarea: ce stă în spatele acestei absurdităţi, mai ales la un asemenea nivel? „Aşa cum stau lucrurile acum, este ca şi cum CNAS ar sancţiona o bază mai bine dotată. Dacă «intenția» este aceea de a favoriza bazele de recuperare «de stat», care au mult personal angajat şi aparatură veche, atunci poate fi bănuită o ,,intenţie“. Eu însă prefer să cred că este vorba doar de o eroare de matematică“, spune Mirela Pop.  Această greşeală, pentru care nu există interes de reparare, înseamnă pentru mii de pacienţi o recuperare mult mai anevoioasă şi scumpă, iar pentru unii medici antreprenori, falimentul cabinetului propriu.

Dotarea cabinetelor este un act de profesionalism şi înseamnă un act medical mai bun, lucru care ar trebui să fie încurajat de către CNAS, şi nu sancţionat.
Mirela Pop, medic primar

70 de milioane de lei primesc cabinetele de recuperare medicală de la CNAS, bani care merg mai ales către cabinetele slab dotate

Metoda de calcul eronată
Punctajul aparatelor în funcție de vechime  și număr de canale se înmulţeşte cu raportul dintre orele de lucru  ale asistentelor me­dicale și numărul maxim de pro­ceduri efectuate pe fiecare aparat, rezultând astfel punctajul final pe baza căruia CNAS alocă bani ca­binetelor.