Ideea înființării companiei Rom Paper a prins contur în 2002, pe când Nicoleta și Claudiu Puchin erau profesori universitari. Pentru că își doreau o afacere proprie, cu 10.000 de dolari împrumutați de la rude și prieteni și cu un plan clar, au pornit pe drumul antreprenoriatului. Și au făcut acest lucru în clipa în care producția de șervețele trecea la categoria „de nișă“. În acest fel a apărut Rom Paper, unul dintre cei mai importanți producători de șervețele din România. Fabrica s-a dezvoltat la câțiva kilometri de Brașov, în localitatea Cristian.
În cei 12 ani de prezență în această piață, s-ar putea spune despre familia Puchin că a trecut prin multe etape, unele caracterizate prin refuzuri din partea unor „potențiali finanțatori“, altele „încununate de succes“. Iar EximBank a avut un rol important în toată această poveste: a sprijinit businessul încă din primii ani.
Într-un dialog cu revista Capital, cei doi soți punctează, scurt, câteva dintre cele mai interesante aspecte ale afacerii Rom Paper.
Capital: Care au fost dificultățile pe care le-ați întâmpinat, în primii ani, în dezvoltarea acestui business?
Când am luat decizia înființării Rom Paper, am cercetat destul de bine piața de hârtie, investițiile necesare, etc. Nu am riscat, ci am făcut totul după un plan clar. În ciuda entuziasmului nostru, la început, cea mai mare dificultate a fost dată de refuzul băncilor de a finanța afaceri noi, motiv pentru care nu am putut să ne dezvoltăm atât de repede după cum ne-am fi dorit noi. Însă, chiar și așa, lucrurile s-au mișcat în direcția dorită de noi. Pasul important a fost făcut în 2004, odată cu primul mare contract semnat de Rom Paper cu unul dintre principalii retaileri prezenți în piața românească. Astfel, am devenit cunoscuți la nivel național și au urmat și alte contracte importante. Cu alte cuvinte, acela a fost momentul care a deschis ușile și celorlalți mari retaileri. Tot în 2004, am accesat 50.000 de euro din fonduri europene nerambursabile și aproximativ 200.000 de euro, în 2010. Aceste fonduri ne-au ajutat să investim în utilaje moderne și să lucrăm la un alt nivel. De altfel, după ce am obținut primele fonduri, am luat decizia de a renunța la vechile locuri de muncă.
În prezent, care este relația pe care o aveți cu băncile?
Principala bancă cu care colaborăm este EximBank, motivul fiind sprijinul în ceea ce privește garanțiile, prin intermediul Fondului Național de Garantare și garanția statului. Dând timpul înapoi, colaborarea cu EximBank a început prin acordarea unei finanțări de 364.000 de lei, cu dobândă subvenționată, Credit pentru femeia antreprenor. În ultimii ani, afacerea noastră s-a dezvoltat foarte mult, reușind să crească în plină criză. De exemplu, anul trecut, cifra de afaceri a crescut cu aproximativ 40% față de 2012. În ceea ce privește relația cu băncile, lipsa garanțiilor reprezintă principalul impediment în cazul tinerilor antreprenori din România, care vor să-și deschidă o afacere.
Care sunt avantajele pe care le-ați avut după ce România a aderat la Uniunea Europeană?
În urma reglementărilor care au venit odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, a început să crească și consumul de articole de hârtie de unică folosință, iar acest lucru, evident, ne-a avantajat la nivelul vânzărilor. În acest context, am investit foarte mult în utilaje și spații pentru producție: 4,5 milioane de euro în cei 12 ani de activitate. Practic, am ajuns să procesăm 450 tone de hârtie, în fiecare lună. Lucrăm numai pe bază de comandă și nu facem stocuri. În acest moment, realizăm aproximativ 300 de coduri de produse, iar cele mai reprezentative sunt șervețelele la cutie și șervețelele colorate și decorate. Cu această categorie de produse ocupăm și un procent semnificativ din piața locală. Iar cele mai bine vândute produse sunt șervețelele la cutie de 150 bucăți, șervețelele albe de masă, de 100 bucăți, cele la cutie de 100 bucăți, modelele „deep colors“ de 50 bucăți și monorolele de 100 metri.
Cât acoperiți din piață și care este strategia pentru creșterea cotei de piață?
În cazul șervețelelor de masă și al șervețelelor la cutie, suntem unul dintre cei mai importanți producători, cu o cotă de aproximativ 30% din piața locală, pe acest segment de produse. Pentru hârtie igienică și prosoape de bucătărie cota este mult mai mică, însă intenționăm să o creștem prin intermediul brandului Mototol. Strategia noastră se bazează pe dezvoltarea acestui nou brand, lansat la finalul lunii august. Gama de produse Mototol înseamnă produse de zi cu zi, cum ar fi șervețelele la cutie, rolele de bucătărie, hârtia igienică și rolele profesionale, produse premium și decorative. Toată gama va fi dezvoltată și cu alte produse. De asemenea, avem în plan și achiziția de utilaje cu productivitate superioară, care să realizeze produse noi pentru piața românească.
Anul acesta, care este cifra de afaceri pe care o estimați? Dar profitul?
Estimăm o creștere cu 50% atât pentru cifra de afaceri, cât și pentru profit, față de anul trecut. Ne bazăm foarte mult pe vânzările înregistrate până acum. Din totalul cifrei de afaceri, 28% reprezintă exportul, principalele țări fiind Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova. De asemenea, în privința piețelor externe, ne dorim să dezvoltăm noi parteneriate și să ne extindem în Serbia, Muntenegru, Croația, Slovenia. De altfel, exportul este o parte foarte importantă a businessului nostru, pe care mizăm în următorii ani.
Considerați că piața pe care activați, la nivel local, este o piață matură?
În urma experienței celor 12 ani de când suntem activi prin compania Rom Paper, putem afirma că piața locală de produse de hârtie pentru uz casnic este în formare și în creștere. După cum spuneam, intrarea României în Uniunea Europeană a însemnat un pas important în această direcție, în privința consumului de produse din hârtie.
Pe scurt despre Rom Paper
Compania a fost înființată în 2002 de Claudiu și Nicoleta Puchin
Obiectul principal de activitate este producția de șervețele de masă, prosoape pliate, hârtie igienică, role profesionale
Produsele companiei sunt comercializate în șapte țări, inclusiv în România, prin intermediul lanțurilor de magazine
Producția se desfășoară într-o fabrică nouă și modernă, la câțiva kilometri de orașul Brașov
