in Rominia, cresterea strutilor este o activitate relativ noua, la ora actuala existind doar 10-15 fermieri din judetele Maramures, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov si Arges. Gheorghe Vicol a cumparat patru struti pe care a platit i primavara acestui an suma de 80 milioane lei. „Este o pasiune ireversibila, cu asta cred ca o sa mor. La iceput am crescut porumbei, dar treptat am investit i pasari de mare valoare, jumatate din averea mea”. in gospodaria sa din Vicovu de Jos, unde locuieste cu sotia si cei cinci copii, cresc porumbei de rasa (atit pentru carne, cit si voiajori), gaini (Brahma, Orpington si Playmond), fazani (consum, argintiu si auriu) si cinci perechi de pauni. Punctul de atractie il constituie isa cei patru struti, doua femele de doi ani si jumatate, o femela de zece luni si un mascul de un an. De asemenea, i cursul acestei veri, Gherghe Vicol a mai crescut cinci pui de strut pina la virsta de cinci luni, pe care apoi i-a valorificat, puii fiind cumparati de alti fermieri din judetul Suceava, care doresc sa se ocupe cu cresterea strutilor. Crescatorul de pasari din Vicovu de Jos a fost impresionat de ritmul de crestere a strutilor, incomparabil cu alte animale. Aceste pasari uriase pot fi valorificate la maximum, deoarece sunt cautate atit carnea, pielea si penele, cit si ouale, si puii. Carnea de strut are calitati nutritive diferite de cele ale carnii de vita si de porc, fiind un aliment ideal pentru cei care vor sa tina cura de slabire si pentru bolnavii de inima. Este carnea cu cel mai mic continut de grasime (de zece ori mai putina decit la cea de porc) si contine cu 50% mai putin colesterol decit carnea de vita si de porc.
Strutii sunt o marfa buna la export
Pielea de strut, de trei ori mai valoaroasa decit pielea de crocodil, este folosita mai ales i marochinaria de lux, o poseta de dama din piele de strut fiind vinduta i Occident cu 1.200 dolari. Un kilogram de carne de strut se vinde i Rominia cu 30 de dolari, iar i Occident, pretul este de 50 de dolari. Un ou de strut, care cintareste itre 1,5 si 2,2 kg se vinde cu un milion de lei, avind o valoare nutritiva incomparabila si fiind recomandat pentru diferite boli. Dupa virsta de doi ani, o femela face itre 20 si 25 de oua, iar dupa virsta de patru ani aproape 80 de oua pe an. Ouale de strut sunt folosite isa si i mica industrie de artizanat, din ele fiind realizate lampi si cupte. La Brodina, i Suceava, exista femei care realizeaza oua de strut icondeiate, turistii oferind pentru asemenea opere de arta 200 de dolari.
Gheroghe Vicol spune ca fiecare strut consuma pe zi circa un kilogram dintr-un amestec de boabe de orz, ovaz, porumb, griu si tarite, la care se adauga circa 5-6 kilograme de lucerna si aproape 20 de litri de apa. O familie formata din doua femele si un mascul are nevoie de o suprafata de 120-240 mp, tarcul din Vicovu de Jos avind 120 mp. in lume nu se cunoaste nici un animal domestic care sa creasca i greutate asa repede ca strutul, la virsta de cinci luni un pui de strut ajungind la 50 de kilograme. De aici si profitabilitatea cresterii strutilor. Gheorghe Vicol a precizat prin cumpararea unui pui de strut, de cinci zile, cu 300 DM – igrijirea si hrana costind cam 10.000 lei zilnic, deci circa 1,5
milioane lei pentru cinci luni, – rezulta un profit, obtinut prin vinzarea cu 1.100 DM cu mult peste 100%. Investitia i aceasta activitate este incomparabila cu orice alt fel de plasament financiar. Gheorghe vicol ne-a mai spus ca va ifiinta o asociatie a crescatorilor de struti din Moldova, si ca cerintele de struti pe piata vestica sunt foarte mari.