O altă față a cazului Djokovic. Motivul pentru care rata de vaccinare este scăzută în țările balcanice
Această dezbatere îi confruntă pe negaționiști și pe antivacciniști, care l-au transformat pe „Nole” într-un fel de salvator al societății, cu cei care susțin că nimeni nu este deasupra legii. Dar întrebarea are un fundal mult mai larg, ceea ce duce la o întrebare: de ce țările balcanice au, în continuare, rate scăzute de vaccinare împotriva Covid?
Drept dovadă, datele: potrivit cifrelor de la Our World in Data pentru vineri, Serbia are 46,7% din populație vaccinată cu schema completă, Muntenegru 44,1%, Macedonia de Nord 39,2%, Albania 37,1%, iar Bosnia și Herţegovina doar 22%. Mergând mai departe, două țări care fac parte din UE, România și Bulgaria, rămân la doar 40,1%, respectiv 27,9%, la mai bine de un an de la începutul campaniei de vaccinare în blocul celor 27, se arată în opinia lui Emilio Ordiz, publicată de 20minutos.es.
Eficientizarea campaniilor de vaccinare
UE a lansat o campanie de sprijinire a vaccinării în țările din Balcanii de Vest, prin donații periodice de doze, din mai până în august anul trecut.
„Este crucial să eficientizăm campaniile de vaccinare peste tot. Sunt bucuros să anunț că am asigurat doze pentru a ajuta la vaccinarea lucrătorilor din domeniul sănătății și a altor grupuri vulnerabile din Balcanii de Vest. Uniunea Europeană sprijină partenerii noștri din regiune, care au cerut ajutorul nostru”, a spus atunci președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Dar acest impuls nu a avut efectul scontat.
Este adevărat că, între nivelurile scăzute de imunizare din regiune, Serbia, țara lui Djokovic, are 46,7% din populație vaccinată cu două doze, destul de aproape de procentul de 53,3%, pe care îl înregistrează acum Croația, stat membru al Uniunii Europene. Serbia, de fapt, a devenit la jumătatea anului 2021, un fel de centru de vaccinare pentru bosniaci, kosovari sau albanezi, care i-au trecut granițele pentru a se imuniza la Belgrad. De fapt, primii pași ai țării în vaccinare au fost promițători, dar ritmul a stagnat.
Și, cine știe, poate că asta s-a întâmplat din cauza influenței publice pe care o au persoane ca Novak Djokovic, acum ridicat de societate și de guvernul sârb la rangul de reper.
„Personal, sunt împotriva vaccinării și nu mi-aș dori să fiu forțat de cineva să mă vaccinez pentru a putea călători”, a spus starul tenisului, în 2020, chiar înainte de lansarea campaniei globale de vaccinare. În Serbia, în orice caz, situația este foarte delicată. În prima parte a pandemiei, au fost declanșate proteste semnificative de măsurile anti-Covid luate de guvern. Rezultatul a fost că președintele Aleksandar Vucic a fost nevoit să retragă decizia privind carantina de noapte de atunci.
Accident diplomatic între Serbia și Australia
Totuși, Nole nu dă înapoi, așa cum arată situația sa actuală. Dar refuzul său de a se vaccina a ajuns să provoace un incident diplomatic între Serbia și Australia, scoțând la iveală implicațiile politice pe care le au deciziile personalităților sportive mondiale.
În același timp, cazurile Bulgariei și României arată asemănător, pentru că sunt două țări care, deși fac parte din UE și sunt incluse în strategia comună de vaccinare, nu au atins cote nici măcar acceptabile privind obiectivele stabilite. Motivele variază de la neîncrederea moștenită din era comunistă, până la instabilitatea politică actuală, în ambele state membre. Fără a merge mai departe, Bulgaria a organizat trei rânduri de alegeri în opt luni, din cauza imposibilității formării unui guvern și a căderii unui lider care părea de fier, Boiko Borisov.
România, cam la fel. Țara a rămas fără executiv timp de aproape două luni, cu o instabilitate parlamentară care a devenit deja perenă. Doar instalarea la cârmă a unui fost militar, comandant al armatei, recunoscut în plan internațional pentru activitatea sa în fruntea Scorpionilor Roșii în Irak, Nicolae Ciucă, pare să facă ceva lumină într-unul dintre cele mai sărace state membre – alături de Bulgaria – ale Uniunii Europene. Situația este direct legată de starea precară a sistemului sanitar românesc, tipică epocii dictaturii lui Ceaușescu. Oamenii nu merg la medic și, mai ales, nu au încredere în politicieni. Plaga corupției este prea grea și consecința este o neîncredere absolută în vaccinurile împotriva Covid.
Toate aceste elemente fac ca unele țări precum cele menționate să acorde mai multă atenție mesajelor unor personalități publice decât instituțiilor. Este un cerc vicios. Marea întrebare care rămâne este următoarea: dincolo de reticența manifestată de o populație marcată de istorie, de procesele democratice slabe și de lipsa de încredere în conducătorii săi, cei ca Novak Djokovic ajung să-i facă pe oameni să aleagă să nu se vaccineze? Totul pare să indice că da: există mai multă încredere într-un idol al sportului decât într-un prim-ministru.
