O casă din zece luată pe credit nu mai are bani de rate

Peste 10% din clienţii care au împrumutat bani pentru locuinţe aveau rate întârziate la sfârşitul lui septem­brie, iar creditele restante reprezentau 12% din valoarea celor acordate. Băncile au acordat aproximativ 8.000 de împrumuturi pentru locuinţe în primele nouă luni ale acestui an, potrivit datelor raportate de Banca Naţională a României (BNR). Cu toate acestea, numărul creditelor pentru locuinţe aflate în sold aproape a bătut pasul pe loc: a crescut cu numai 740 de

Peste 10% din clienţii care au împrumutat bani pentru locuinţe aveau rate întârziate la sfârşitul lui septem­brie, iar creditele restante reprezentau 12% din valoarea celor acordate.

Băncile au acordat aproximativ 8.000 de împrumuturi pentru locuinţe în primele nouă luni ale acestui an, potrivit datelor raportate de Banca Naţională a României (BNR). Cu toate acestea, numărul creditelor pentru locuinţe aflate în sold aproape a bătut pasul pe loc: a crescut cu numai 740 de contracte, ajungând la aproape 137.800 de contracte. În consecinţă, creditele noi pentru locuinţe acordate de bănci abia le-au depăşit la număr pe cele ajunse la scadenţă. Cifrele nu includ şi împrumuturile pentru case acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN), dar acestea nu au oricum o pondere semnificativă.

Valoarea creditelor ipotecare acordate în primele nouă luni ale anului a fost de circa 1,6 miliarde de lei, echivalentul a 380 de milioane de euro. În consecinţă, suma medie împrumutată în acest an de persoanele fizice pentru a achiziţiona o locuinţă a fost de 47.000 de euro.

Pe de altă parte, odată cu avansul extrem de lent al împrumuturilor pentru locuinţe s-a înrăutăţit şi comportamentul de rambursare.

„S-a crezut în prima fază că segmentul de credite garantate cu ipoteci va avea tăria cea mai mare şi că vor fi cele mai bine servite – că rata restantelor va fi scăzută. Am avut această evoluţie câteva luni, după care comportamentul s-a înrăutăţit brusc, fie la creditele garantate cu ipoteci, fie la creditele ipotecare”, afirma recent directorul direcţiei de stabilitate a BNR, Ion Drăgulin.

Aproape 16.000 de împrumuturi ipo­tecare erau încadrate de bănci în categoria restante sau scoase în afara bilanţului la  sfârşi­tul lunii septembrie, în creştere cu aproape 65% comparativ cu finele anului trecut. Din totalul împrumuturilor pentru locuinţe, cele cu restanţe sau chiar scoase de bănci în afara bilanţului reprezentau peste 10% la finele primelor nouă luni ale acestui an.

Totodată, volumul împrumuturilor restante reprezenta 12,5% din totalul creditelor acordate la finele lunii septembrie, comparativ cu  circa 7% la sfârşitul anului trecut.  În acelaşi timp, împrumuturile din categoriile menţionate însumau o valoare de circa 2,7 miliarde lei la aceeaşi dată, echivalentul a aproape 650 milioane de euro.

Revenire modestă cu Prima Casă

„Cererea de credite ipotecare a revenit în teritoriu pozitiv după aproximativ un an în care au avut loc corecţii semnificative ale preţurilor imobilelor şi terenurilor. Această creştere a fost însă sub aşteptări, resimţindu-se doar la nivelul a 12% din sistemul bancar.

Principalul catalizator al revenirii se regăseşte în demararea programului guvernamental „Prima casă”, arată ultimul sondaj privind creditarea companiilor şi populaţiei publicat de BNR.

Impactul programului guvernamental asupra numărului de credite contractate nu este însă clar, în condiţiile în care Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, instituţia care acordă garanţia statului, nu are statistici cu numărul de credite Prima Casă, ci numai cu numărul total de garanţii semnate.

„Garanţiile sunt emise înainte de a merge la notar, ca banca să poată da creditul, şi înainte de constituirea ipotecii legale. În ce perioadă dă banca creditul, noi nu mai avem controlul”, afirmă Rodica Ionescu, consiler în cadrul Fondului. Programul a demarat la începutul lunii iulie, iar la sfârşitul lunii septembrie, numărul de contracte de garantare ajunsese la circa 4.000.

În aceeaşi perioadă, băncile au acordat mai puţin de 2.700 de credite ipotecare, aici fiind incluse şi împrumuturile care s-au contractat în afara programului Prima Casă. Diferenţa este explicabilă prin faptul că, pentru o parte din garanţiile semnate de Fond, împrumuturile urmau să fie trase ulterior.

La sfârşitul lunii noiembrie numărul de garanţii emise de Fond ajunsese la aproape 9.500, iar valoarea cumulată a acestora se ridica la aproximativ 400 de milioane de euro. Potrivit oficialului Fondului, circa zece clienţi pentru care s-au emis garanţii au informat băncile  că nu mai doresc să ia creditul.

Prima Casă e de obicei veche

Doar 28% din garanţii au fost emise pentru credite ipotecare care vizau achiziţia unei locuinţe construite după anul 2008. Unul din opt contracte s-a încheiat pentru achiziţia de imobile nefinalizate. Promisiunile de garantare emise pentru finanţarea achiziţiei au  însumat circa 13 milioane de euro la sfârşitul lunii noiembrie.

Pe de altă parte, jumătate din imobilele care au fost cumpărate sau pentru care Fondul a semnat garanţii erau apartamente de două camere, în timp ce doar 15% erau garsoniere.

S-a crezut în prima fază că segmentul de credite garantate cu ipoteci va avea tăria cea mai mare şi că rata restanţelor va fi scăzută.
Ion Drăgulin, directorul BNR

Soldul creditelor ipotecare
La sfâşitul lunii septembrie 2009, soldul creditelor pentru locuinţe acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare (IFN)  era cu doar 3,5 miliarde de lei peste cel ­înregistrat în urmă cu un an. Circa 95% din valoarea finanţărilor a fost acor­dată de bănci.

137,7 mii de credite ipotecare aveau în sold băncile la sfârşitul lunii septembrie, adică numai 740 de contracte în plus comparativ cu 12 luni în urmă