Afirmațiile lui Călin Georgescu referitoare la aurul monoatomic și resursele rare din România au stârnit reacții din partea specialiștilor. Claudia Tănăselia, cercetător la Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică, a considerat că este necesar să intervină pentru a corecta informațiile eronate, susținând că România nu dispune de elemente „ultima oră” din tabelul periodic al elementelor și explicând natura aurului monoatomic.
Călin Georgescu aberează despre „elementele rare” din România
Într-o postare pe Facebook, Claudia Tănăselia a comentat afirmațiile lui Călin Georgescu, care susțin că România ar deține elemente rare și aur monoatomic.
„[România] are cele mai importante elemente ale tabloului lui Mendeleev, alea ultimele. […] Aurul monoatomic este în România. Nici nu există pe tabloul lui Mendeleev”, afirma Georgescu.
Tănăselia a denunțat aceste afirmații ca fiind complet nefondate.
„Am auzit că cineva a zis că România are elemente rare, care nu există în tabelul lui Mendeleev. Fals, nu a zis nimeni așa ceva, a zis ceva și mai aiurea. M-am uitat eu la interviu, ca să nu trebuiască să o faceți voi, link în comentarii, minutul 52:00”, a declarat cercetătoarea.
Corectarea unui termen eronat
Cercetătoarea a continuat prin a corecta un alt termen folosit incorect de Georgescu. Acesta a vorbit despre „tabloul lui Mendeleev”, în loc de corectul „tabelul lui Mendeleev”.
„Ok, deci în primul rând este ”tabelul” lui Mendeleev, nu ”tabloul”, pentru că Mendeleev nu era pictor” a subliniat Tănăselia, făcând o observație despre exactitatea terminologică.
Elementele sintetice și instabile din tabelul periodic
Claudia Tănăselia a explicat că afirmațiile lui Georgescu referitoare la elementele „ultime” din tabelul periodic, cum ar fi Livermorium, Tennessine sau Oganesson, nu sunt corecte. Aceste elemente sunt sintetice și instabile, iar în mod normal nu pot fi obținute pe cale naturală.
„Nimeni pe lumea asta nu are așa ceva în mod curent, sunt elemente sintetice, cu timp de înjumătățire câteva secunde sau fracțiuni de secundă, care există pentru scurt timp, în condiții speciale, doar în câteva acceleratoare de particule din lumea asta, pe care le putem număra pe degetele de la o mână.
Din păcate, în România nu există așa ceva, ar fi frumos să existe, eu votez masiv cu oricine promite că ne construiește acceleratoare de particule care să producă Oganesson” a explicat cercetătoarea.
Tănăselia a adăugat că aceste elemente sunt produse doar în acceleratoare de particule, care există în număr limitat la nivel global, și nu în România.
Aurul monoatomic – o neînțelegere
Cercetătoarea a abordat și subiectul aurului monoatomic, subliniind că acest concept nu are legătură cu afirmațiile lui Georgescu.
„Nu am înțeles-o, poate e ceva specie de aur folosită de daci, nu știu” a spus Tănăselia, exprimându-și ironic confuzia în legătură cu ceea ce ar fi dorit să transmită Georgescu.
Totuși, cercetătoarea a avansat o posibilă interpretare științifică, speculând că Georgescu ar fi putut face referire la aurul monoizotopic.
„Aurul are un singur izotop natural stabil, 197-Au, asta e adevărat, dar asta e valabil pentru tot aurul din lume și din univers, din câte știm noi până acum” a explicat cercetătoarea.
România are aur monoizotopic, dar și restul lumii
În încheiere, Claudia Tănăselia a făcut o observație cu umor referitoare la aurul monoizotopic:
„Deci putem spune că România are aur monoizotopic, dar ăsta este în sistemul periodic (”tabloul” lui Mendeleev) și oricine din universul ăsta care are aur, are de fapt aur monoizotopic, inclusiv cei de pe Tau Ceti III care-l vor pe Bishop înapoi”, a încheiat ea.
