În plină campanie de recodificare CAEN, Guvernul (mai exact Ministerul pentru IMM) a aflat că Registrul Comerţului încasează bani pentru această operaţiune. Şi se arată indignat. Mai indignaţi sunt contribuabilii, care nu ar fi trebuit să dea bani pentru aşa ceva.

De unde ştim noi asta? De acolo de unde ar fi trebuit să ştie şi guvernanţii noştri: din cuprinsul actului normativ prin care se aprobă noua codificare a activităţilor (Ordinul Institutului Naţional de Statistică nr.337/2007) şi din programul de implementare stabilit la nivel european.

Procedura care se urmează în prezent la noi pentru recodificarea obiectelor de activitate nu este nici pe departe în litera şi spiritul regulilor stabilite la nivel european. Astfel, recodificarea nu trebuia lăsată la aprecierea persoanelor/organizaţiilor, ci trebuia realizată de către Registrul Comerţului pe baza informaţiilor de care dispunea şi ca urmare a culegerii altor informaţii relevante. Scopul era acela de a stabili, cât mai aproape de realitate, activitatea principală a fiecărei organizaţii şi, implicit, codificarea aferentă. Acurateţea acestei codificări urmează a se reflecta mai departe în acurateţea datelor statistice colectate. Pentru că, da, scopul principal al recodificării este unul statistic. Or, în acest moment, organizaţiile stabilesc noile coduri şi le transmit Registrului Comerţului, care nu face decât să le înregistreze în baza sa de date.

Astfel, în mod eronat, s-a creat impresia că Registrul Comerţului procedează la o modificare a codurilor CAEN şi le taxează ca atare.

Taxele plătite pentru recodificare trebuie returnate

Cum de s-a ajuns la această situaţie? Prin lipsa de preocupare a guvernanţilor, care au „uitat” să emită acte normative în vederea implementării noului sistem CAEN. Ordinul nr. 337/2007 nu face decât să aprobe noua codificare şi criteriile după care ar urma să se facă, pe de o parte, echivalarea cu mai vechile coduri şi, pe de altă parte, codificarea activităţilor pentru noile entităţi care vor solicita înregistrarea. Nicăieri în cuprinsul actului normativ nu se stabilesc obligaţii către cineva anume – nici către organizaţii, nici către Registrul Comerţului sau vreo altă instituţie. În mod logic, stabilirea modalităţii de implementare a noului sistem CAEN ar fi trebuit să cadă cel puţin în grija ministerului care păstoreşte Registrul Comerţului – respectiv Ministerul Justiţiei. Lucru care nu s-a întâmplat. Drept urmare, Registrul Comerţului a tratat problema ca pe una obişnuită, de modificare a datelor iniţiale. Un alt motiv pentru care a ales această abordare este acela că pentru recodificarea CAEN nu erau prevăzute taxe în HG nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile efectuate de oficiile Registrului Comerţului de pe lângă tribunale.

Aşa după cum spuneam, guvernanţii s-au arătat surprinşi că Registrul Comerţului taxează operaţiunile de recodificare şi promit un act normativ prin care să se interzică acest lucru. Ei afirmă, de asemenea, că banii plătiţi până acum de cei care s-au grăbit să facă recodificarea nu pot fi returnaţi. Părerea noastră este că, de fapt, acei bani au fost solicitaţi fără niciun temei legal şi ar trebui în consecinţă returnaţi.

Dincolo de toată această dispută în legătură cu cine ce trebuie să facă şi cine plăteşte, mai sunt şi alte aspecte care încă nu sunt clarificate. O parte dintre ele a fost adusă la cunoştinţa publicului, cum ar fi modalitatea de stabilire a cotei de contribuţie pentru fondul de risc şi accidente – pentru care este nevoie de noul cod CAEN.

Controverse

• O altă situaţie generată de recodificare se referă la aplicabilitatea contractelor colective la nivel de ramură. Pentru a defini aria de aplicare (ramura de activitate), unele dintre ele fac trimitere la codul CAEN, precizând că toţi angajatorii care au declarat acest cod la Registrul Comerţului cad sub incidenţa respectivului contract colectiv.

• Odată cu recodificarea activităţilor, este posibil ca o veche grupă de activităţi să se regăsească în mai multe grupe noi de activităţi. Un exemplu îl reprezintă vechea grupă 45, care definea până acum ramura de construcţii.

• Conform noii codificări există activităţi din vechea grupă 45 care nu mai au nicio legătură cu construcţiile, acestea regăsindu-se acum în altă grupă de activităţi. Drept urmare, angajatorii aflaţi într-o atare situaţie contestă – cu destul temei – aplicabilitatea prevederilor contractului colectiv la nivel de ramură.

Sub semnul intrebarii

• Întrebarea pe care mulţi au pus-o este ce se poate întâmpla în cazul în care o organizaţie a ales noul cod CAEN pentru activitatea principală, dar nu şi-a preschimbat certificatul de înregistrare.

• În ce măsură este legal să folosească acel cod CAEN în relaţia cu diferitele insituţii, dacă el nu poate fi dovedit printr-un nou certificat de înregistrare? Nu există un răspuns unic la această întrebare, deoarece fiecare instituţie a rezolvat această dilemă cum a crezut de cuviinţă.

• Spre exemplu, în cazul organizării licitaţiilor publice, a fost obligatorie prezentarea noului certificat de înregistrare.

• La fel s-a întâmplat şi în cazul societăţilor de contabilitate, a căror autorizare pentru anul 2008 a fost condiţionată de preschimbarea certificatului de înregistrare.

• Completarea situaţiilor financiare aferente anului 2007, pe de altă parte,  se face prin raportare la codul CAEN vechi. Altfel spus, depunerea raportărilor anuale nu este condiţionată de recodificarea obiectului principal de activitate şi de preschimbarea certificatului de înregistrare.

• Nu la fel se va întâmpla în cazul raportărilor semestriale pentru anul 2008 unde, cu siguranţă, se va cere noul cod CAEN.

Capital – Editia nr.12, data 26 martie 2008