O economie în formă în an de criză: Albania

Intr-o perioada de criza, precum cea prin care trecem acum, economiile tarilor dezvoltate inregistreaza contractii in timp ce pietele emergente isi tempereaza cresterile, sau scad usor (Ungaria). Romania, Polonia, Cehia, Croatia au fost economiile emergente ale ultimilor ani, spre care s-au indreptat investitorii doritori de profituri mari si rapide. Aceste piete se indreapta acum spre stadiul de economie matura, in timp ce golul lasat este umplut de urmatorul val al de economii emergente.Albani

Intr-o perioada de criza, precum cea prin care trecem acum, economiile tarilor dezvoltate inregistreaza contractii in timp ce pietele emergente isi tempereaza cresterile, sau scad usor (Ungaria). Romania, Polonia, Cehia, Croatia au fost economiile emergente ale ultimilor ani, spre care s-au indreptat investitorii doritori de profituri mari si rapide. Aceste piete se indreapta acum spre stadiul de economie matura, in timp ce golul lasat este umplut de urmatorul val al de economii emergente.

Albania, Bosnia, Muntenegru, Ucraina sunt cele mai bune exemple de tari care vor fi economiile emergente ale deceniului urmator. Primul exemplu nu este ales doar pe criteriul alfabetic. Tara saracacioasa in ultimii zeci de ani, Albania face pasi concreti spre Uniunea Europeana si are, procentual din populatie, mai multi „capsunari” in Vest decat Romania. Anul acesta ar putea fi economia cu cea mai mare crestere din Europa, daca prognozele guvernului de la Tirana se vor materializa: 9% crestere economica. Fondul Monetar International este insa ceva mai moderat, previzionand in contextul crizei globale o crestere de 6%. Diferenta de trei puncte procentuale este data de puterea de cumparare redusa a populatiei, ce se traduce printr-un consum redus, lucru care va fi frana principala in calea dezvoltarii economiei albaneze in 2009.

Declaratia FMI nu vine din senin, ci in momentul in care fondul si-a incheiat misiunea in mica tara balcanica, dupa ce ultimul program, care a tinut trei ani, a luat sfarsit. Premierul albanez Sali Berisha a multumit fondului pentru ajutarea tarii sale in ultimii 17 ani, afirmand ca „Albania nu mai are nevoie de astfel de ajutoare, deoarece perioada de tranzitie s-a terminat. Economia albaneza poate sa stea acum pe propriile picioare”. Decizia neprelungirii intelegerii cu FMI a fost criticata de opozitie, care considera pozitia premierului drept „aroganta” si „regretabila pentru mai tarziu”.