Trei zerouri lipsă din anunţul privind organizarea licitaţiei pentru desemnarea băncii care va depozita fondurile UE destinate agriculturii au trimis în derizoriu miza acestui proces, inclusiv interesul potenţialilor candidaţi. În loc de sute de milioane de euro, în anunţul iniţial se vorbea de sute de...mii de euro. Licitaţia organizată de Ministerul Agriculturii pentru banca care va depozita fondurile UE destinate agriculturii a fost amânată de pe 7 mai pe 4 iunie 2007. &bd
Trei zerouri lipsă din anunţul privind organizarea licitaţiei pentru desemnarea băncii care va depozita fondurile UE destinate agriculturii au trimis în derizoriu miza acestui proces, inclusiv interesul potenţialilor candidaţi. În loc de sute de milioane de euro, în anunţul iniţial se vorbea de sute de…mii de euro.
Licitaţia organizată de Ministerul Agriculturii pentru banca care va depozita fondurile UE destinate agriculturii a fost amânată de pe 7 mai pe 4 iunie 2007. „Au fost foarte multe bănci care au fost interesate în ultima clipă, foarte aproape de termenul limită“, a fost explicaţia dată de oficialii Ministerului Agriculturii pentru prelungirea termenului de depunere a ofertelor. În realitate, explicaţia este cu totul alta: o greşeală copilărească a funcţionarilor însărcinaţi cu redactarea documentului dat publicităţii a făcut ca licitaţia să fie neinteresantă pentru bănci. În anunţul postat pe site-ul e-licitatie.ro, ministerul anunţa că „nivelul estimativ al fondurilor pentru 2007 este de 559.751 de euro“, în loc de 559.751.000 euro.
Dat fiind faptul că suma nu era nici pe departe mare faţă de costurile pe care le implică derularea unor fonduri speciale, băncile nu au dat prea mare importanţă anunţului şi nu s-au grăbit să cumpere caietul de sarcini pentru a participa la licitaţie. Luni, 7 mai, ministerul realizează eroarea şi alătură sumei de 559.751 de euro cuvântul „mii“, care transformă dintr-o dată suma într-o miză interesantă. În plus, instituţia statului s-a gândit că ar trebui să informeze băncile despre licitaţie şi pe alte căi informale decât prin simpla postare pe site, aşa cum a procedat iniţial. Efectul imediat a fost că băncile au devenit brusc interesate de licitaţie şi s-au arătat dornice să cumpere caietul de sarcini, chiar dacă termenul limită expirase.
Caietul de sarcini încă ridică probleme
Solicitat de revista Capital să-şi spună punctul de vedere în legătură cu această eroare, Ministerul Agriculturii a dat un răspuns sec: „Referitor Documentaţiei de atribuire, Secţiunea II, Caiet de sarcini, cap.II, pct. 7 va avea următorul conţinut: Nivelul estimativ al intrărilor de fonduri pentru anul 2007 din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) este de 559.751 mii euro“. Un răspuns corect pentru suma trecută în caietul de sarcini, nu şi pentru cea din anunţul de invitare la licitaţie.
Interesul scăzut al băncilor a determinat ministerul să amâne licitaţia. Decizia a fost salutată de bănci: „Raiffeisen Bank apreciază în mod pozitiv implicarea activă a Ministerului Agriculturii în procesul de absorbţie a fondurilor europene“, declară Radu Badea, Manager Departament Programe de Integrare Europeană din Raiffeisen Bank. Ceea ce nu salută însă niciuna dintre bănci este caietul de sarcini. De exemplu, după cum ne-au declarat surse de pe piaţa bancară, una dintre cerinţe este ca banca să încheie o asigurare specială pentru depozitul respectiv, în condiţiile în care orice bancă este asigurată oricum la nivelul întregii activităţi, iar angajaţii săi sunt asiguraţi individual contra fraudei. În plus, este absurd să faci asigurare pe întreaga sumă de 560 de milioane de euro pe un an de zile, în condiţiile în care banii vin în etape. Prevederi ca aceasta mai sunt încă destule în caietul de sarcini. Radu Badea pune chiar punctul pe „i“ în această problemă: „Cerinţele cuprinse în caietul de licitaţie sunt similare cu cele pentru o licitaţie pentru achiziţia unui bun, în timp ce o achiziţie de servicii bancare are cu totul alte caracterisitici. Credem că, în lipsa revizuirii cerinţelor acestei achiziţii, licitaţia nu-şi va atinge scopul şi anume de a crea o concurenţă reală între bănci şi de a obţine cele mai mici costuri pentru minister.“
Din fericire, greşeala ministerului nu are efecte majore asupra procedeului de derulare a fondurilor europene, deoarece banii de la UE vor intra în conturile băncii care va câştiga licitaţia abia după ce ministerul va plăti către agricultori sumele aprobate.
Câştigătorul licitaţiei ia „leul“ şi gloria
Banca depozitar va deschide două conturi (în lei şi euro) şi două subconturi (în lei şi euro). Prin aceste conturi se vor face operaţiunile de schimb din euro în lei şi invers, iar banii vor fi viraţi către APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură) şi FEADR, după ce aceste instituţii fac dovada că au virat banii către beneficiari.
În afara câştigului din operaţiunile de schimb valutar, băncile mai au de câştigat comisioanele de transfer din derularea fondurilor speciale . Chiar dacă nivelul acestora ar fi de 0,15%, aplicat la suma de 560 de milioane, comisioanele băncii se apropie de 850.000 de euro. Nu trebuie uitat că una din condiţiile de bază pentru a câştiga o astfel de licitaţie sunt comisioanele mici şi dobânzile avantajoase pentru eventuale depozite overnight.
Pe lângă câştigurile nete din rulaj, cel care îşi va adjudeca licitaţia va avea şi un câştig de imagine deoarece derularea unor fonduri speciale presupune o atenţie deosebită, un personal specializat şi respectarea particularităţilor pe care astfel de operaţiuni le au.
