“Nu este mediul în care să te uiţi să iei un credit, să faci o investiţie sau să iei o maşină”. V-aţi fi gândit vreodată că un bancher din România ar putea emite un astfel de avertisment?. Şi totuşi s-a întâmplat. A spus-o Steven van Groningen, preşedintele executiv al Raiffeisen Bank România, a treia bancă din sistem după valoarea activelor. Mai mult decât atât, referindu-se la noul regulament propus spre dezbatere de către BNR(adică certificatul de deces al creditului de consum în valută străină), şeful Raiffeisen a lăsat de înţeles nu doar că este binevenit dar că ar fi trebuit aplicat încă din perioada de boom economic.

De altfel, declaraţia lui van Groningen  face parte dintr-o serie de afirmaţii şi mişcări de piaţă mai mult decât prudente care caracterizează sistemul bancar din România. Paradoxal, doar preşedintele ARB, Radu Graţian Gheţea, susţinut de Fondul Monetar Internaţional mai vorbeşte despre o “ îndulcire” a normelor BNR în sensul protejării creditului de locuinţă. Aproape tot restul bancherilor salută iniţiativele băncii centrale. Din păcate, poate, nu acelaşi lucru l-au făcut şi în perioada de boom atunci când îşi îndreptau toate tunurile către Banca Naţională care utiliza  reglementări “ fără corespondent în Europa” şi practica un nivel al rezervelor minime obligatorii( partea din resursele atrase de bănci care merge în rezerva BNR) “ comparabile doar cu cele din ţările bananiere”.

Planuri de economii la “fanaticii creditului”

Volksbank, de exemplu, a dat impresia, în perioada de expansiune, că nu are nevoie de resurse locale pentru a obţine profituri semnificative la infinit. Erau de ajuns liniile de credit de la banca mamă din Austria. Astfel, raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase a ajuns la 500% adică cel mai mare din România. Din acest motiv, instituţia de credit care în doar doi ani urcase pe locul trei în sistem a fost nevoită să înceteze total activităţile clasice odată cu accentuarea crizei. Doi ani, nu au făcut practic nimic altceva decât să încerce să-şi convingă clienţii să plătească ratele şi să caute cumpărător. Cum nu au reuşit încă să se vândă au trebuit să reia activitatea, de această dată, “cu produse simple, câte unul pentru fiecare segment de activitate”. Mai mult decât atât, total opus strategiei din anii de boom, aşteaptă să primească economiile populaţiei, ba chiar au în ofertă depozite pe cinci ani, cu bonusuri la fiecare aniversare. Responsabilitatea şi creşterea responsabilă sunt acum cuvintele de ordine mai ales că mai au încă de tras din cauza exploziei precriză. Austriecii vor veni cu o majorare de capital de până la 200 de milioane de euro, zic unii şi la îndemnul BNR, şi nu vor să piardă aceşti bani. Vor să crească “ echilibrat” şi să ajungă la o cotă de piaţă de 4% în 2015, adică mai puţin chiar decât în 2008. Produsele lor, mai ales noul Plan de Economii sunt însă destul de interesante. Aceeaşi atitudine o putem observa şi la Piraeus Bank, acolo unde cuvântul credit îl mai auzi doar când vine vorba despre programul Prima Casă sau despre împrumuturile luate în anii trecuţi. În rest, depozite peste depozite, conturi peste conturi şi tranzacţii cu metale preţioase.

Ce a simţit liderul sistemului?

Erste Bank, acţionarul majoritar al celei mai mari bănci locale, BCR, a venit recent cu o serie de măsuri care ne-ar putea pune pe gânduri. Renunţă practic profit pentru a se consolida în faţa unui viitor mai sumbru decât s-ar fi aştepat. Afectate vor fi şi afacerile din România unde “ fondul comercial se amortizează cu 627 de milioane de euro pe fondul unei reveniri mai lente a economiei”, după cum arată comunicatul băncii,  şi unde provizioanele ar putea să crească. Erste vrea să îşi reducă semnificativ şi expunerea pe ţările PIIGS(Portugalia, Irlanda, Italia, Spania, Grecia). Aceste măsuri, şi altele de acelaşi tip, vor duce la o pierdere netă de 920-970 de milioane euro în loc de profit de 700 milioane euro în perioada ianuarie-septembrie 2011. Cu alte cuvinte, acţionarii renunţă la câştiguri pentru a se consolida.

În acelaşi context, Raiffeisen Bank a simţit nevoia să vină cu precizări suplimentare la anunţurile făcute de Erste deşi mesajele enunţate de acţionarul majoritar al BCR nu au făcut în niciun fel referire la Raiffeisen. “Subsidiara din România a fost achiziţionată cu costuri foarte scăzute în 2001. Nu există fond comercial pentru această subsidiară şi de aceea Raiffeisen International nu are nevoie să amortizeze fondul comercial pentru operaţiunile sale din România…RBI a anunţat deja de ceva timp că anticipează nevoia de a proviziona în jur de 100 de milioane de euro din cauza noii legislaţii votate de parlamentul ungar (pornind de la premisa că în jur de 30% din volumul creditelor în monedă străină vor fi rambursate în baza acestei legislaţii). De asemenea, RBI se aşteaptă la o nevoie suplimentară de provizionare din cauza condiţiilor dificile de pe piaţa din Ungaria. Mai multe detalii vor fi facute publice cel tarziu pe 24 noiembrie 2011 – data de anunţare a rezultatelor RBI la sfârşitul trimestrului 3.”, anunţă banca, din simpla nevoie de a evita alte speculaţii.