O firma fara nici un angajat are profit de sute de milioane lei

Calvarul fabricii de bere Haber SA Hateg (judetul Hunedoara) a inceput dupa anul 1990. Atunci, prin asocierea cu compania spaniola Semsa si cetateanul spaniol Antonio Estrada, a luat fiinta noua societate Haber International, la care societatea Haber SA participa cu 21,2% din capitalul social subscris. Dupa constituirea noii societati, Haber SA ar fi trebuit lichidata. In acest sens, Consiliul Imputernicitilor Mandatati ai Statului a obtinut in anul 1993 o hotarare judecatoreasca. Activele patri

Calvarul fabricii de bere Haber SA Hateg (judetul Hunedoara) a inceput dupa anul 1990. Atunci, prin asocierea cu compania spaniola Semsa si cetateanul spaniol Antonio Estrada, a luat fiinta noua societate Haber International, la care societatea Haber SA participa cu 21,2% din capitalul social subscris. Dupa constituirea noii societati, Haber SA ar fi trebuit lichidata. In acest sens, Consiliul Imputernicitilor Mandatati ai Statului a obtinut in anul 1993 o hotarare judecatoreasca. Activele patrimoniale existente, precum si cei 250 de salariati ai societatii Haber SA au fost transferati la noua societate constituita.
In aceeasi perioada insa, societatea Haber SA este trecuta pe lista de privatizare in masa – printr-o omisiune evidenta a celor in drept – la ea fiind subscrise un numar de 18.756 de actionari. Din cauza situatiei juridice ambigue, Camera de Comert a judetului Hunedoara cere si obtine anularea hotararii de lichidare a societatii Haber SA, pe motiv ca nu se poate privatiza o societate care nu exista. In urma acestei decizii, Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara accepta anularea hotararii de lichidare a lui Haber SA, nu insa si marirea capitalului societatii, dand nastere la un razboi surd intre reprezentantii Haber SA si CCI Hunedoara, prelungit pana in prezent. Mai trebuie relevat faptul ca lichidatorii de la vremea respectiva, Ioan David, Ilie Motantau si Emil Nistor, au devenit administratorii unei societati fantoma, Haber SA, la care statul detine actiuni si care, paradoxal, recupereaza creante, achita datorii si realizeaza profit. La ora actuala, FPS detine 40% din actiunile societatii Haber SA, restul fiind detinute de ceilalti 18.756 mici actionari.
Micii actionari nu au primit dividende
In toti cei aproape zece ani de ambiguitati juridice, consiliul de administratie de la Haber SA a avut o activitate intensa, chiar daca toti membrii sai s-au pensionat. Cert este faptul ca arhiva a fost transferata pe holul cladirii administrative, intr-un dulap. Emil Nistor, presedintele consiliului de administratie, spune: „Daca la hotararea de lichidare Haber SA avea o datorie catre stat de 1,75 milioane lei, in prezent, prin recuperarea creantelor s-a lichidat acest debit, existand in contul societatii, fara nici un angajat, 1,5 miliarde lei. In prezent, s-a obtinut un titlu de proprietate pe cele aproximativ sapte hectare de teren, cu o valoare de 15 miliarde lei si care aduce profit din inchirierea la Haber International, toti acesti bani fiind depusi in conturi purtatoare de dobanzi.”
In anul 1999, valoarea profitului astfel obtinut a fost de 780 milioane lei. Cu toate acestea, datorita situatiei juridice neclare, FPS nu poate vinde pachetul de actiuni detinut.
In acest timp, Consiliul de administratie al Haber SA a fost pus intr-o situatie delicata, fiind solutionate peste 520 de procese. Situatia juridica ciudata, precum si neglijenta in redactarea unor acte la constituirea societatii Haber International au facut ca in fata instantei sa raspunda Haber SA in locul lui Haber International.
Societatea Comerciala Haber International are, in prezent, ca obiect de activitate producerea berii populare pasteurizate. In a doua parte a anului 1998, investitorii spanioli isi vand pachetul de actiuni companiei Brewery Holdings Limited, actionar majoritar la alte doua fabrici de bere romanesti cu sediul in Bucuresti si Miercurea Ciuc. In prezent, structura actionariatului este urmatoarea: Haber SA Hateg – 24,2%; Brewery Holdings – 75,7%; Bere Ciuc – o actiune; Inter Ciuc – o actiune. Noul actionar are insa in vedere retehnologizarea societatii Haber International, astfel ca aceasta sa poata fi adusa la parametrii si la standardele impuse de piata interna si internationala. In perioada scursa de la cumpararea pachetului majoritar de actiuni, investitorul strain a investit in retehnologizare peste un milion de dolari, astfel incat la sfarsitul acestui an capacitatea de fabricatie sa poata atinge 600 de hectolitri anual. In acest context, intreg profitul obtinut a fost reinvestit. Daca in 1996 Haber International varsa, ca dividende, in contul SC Haber SA 300 milioane lei, in ultimii trei ani, intreg profitul a fost reinvestit, in defavoarea celor peste 18.766 de actionari. Paradoxal, FPS si-a incasat dividendele, iar statul a oprit impozitul pe dividende. Dividendele datorate de Haber International societatii Haber SA in calitate de actionar se ridica la 1,5-2 milioane lei anual. Din cauza situatiei juridice neclare, chiar daca Haber SA ar intra in posesia acestor bani, actionarii ar mai trebui sa astepte. Emil Nistor declara: „Suntem hotarati sa mergem mai departe in instanta, deoarece Registrul Comertului ia ca temei faptul ca nici nu am mai fi intreprindere, fiind absorbiti de Haber International, si nu ne accepta majorarea capitalului social”.
FPS isi pledeaza
nevinovatia
Din 23 ianuarie 1998, FPS a introdus societatea Haber SA pe piata RASDAQ; tranzactionarea unui certificat cu 557 de actiuni nu depaseste 150.000 lei.
Doamna Rozalia Secasiu, director la FPS Hunedoara, sustine ca: „FPS este impiedicat sa-si vanda zece procente actiuni detinute la Haber SA. Conducerea FPS considera ca vinovati de aceasta situatie sunt fostii consilieri imputerniciti ai Statului (CIMS) – stramosii FPS – in luarea deciziilor privitoare la fabrica de bere Hategana, dar si Camera de Comert Hunedoara, care refuza majorarea capitalului social la Haber SA de la 1,4 la 1,8 miliarde lei. Vinovati se fac si functionarii care au facut o greseala de forma intocmind eronat unele acte care se refera la capitalul social.”