Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenţia asupra abuzurilor comise în gestionarea arhivei SIPA.

„Instituția condusă de Augustin Lazăr ignoră sesizarea primită în urmă cu 6 luni de la Comisia Parlamentare de Anchetă în legătură cu săvârșirea unor fapte deosebit de grave de către fostul ministru de Justiție Monica Macovei”, arată un comunicat FACIAS, în care se întreabă de ce nu anchetează Parchetul General abuzurile comise în gestionarea arhivei SIPA.

În data de 21 noiembrie 2018, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție informații publice în legătură cu măsurile dispuse de procurori în urma raportului întocmit de Comisia Parlamentară de Anchetă privind arhiva SIPA.

În 4 decembrie 2018, într-un răspuns pentru FACIAS, Parchetul General comunica faptul că „nu a fost identificată nicio lucrare având ca obiect aspectele sesizate de dumneavoastră”.

Potrivit unui document aflat în posesia FACIAS, Camera Deputaților a transmis Raportul Comisiei SIPA către Parchetul General încă din data de 5 iulie 2018.

„Deși, potrivit Codului de Procedură Penală, Parchetul era obligat să examineze sesizarea primită din partea Comisiei Parlamentare de Anchetă, procurorii au decis să o ignore pur și simplu. Refuzul Parchetului General de ancheta faptele comise în gestionarea arhivei SIPA este cu atât mai gravă, cu cât Comisia Parlamentară de Anchetă a constatat posibila săvârșire a unor fapte penale, unele chiar de punere în pericol a siguranței naționale”, mai arată comunicatul.

„FACIAS solicită Parchetului General să respecte legea și să ancheteze faptele deosebit de grave sesizate de Comisia Parlamentară de Anchetă privind arhiva SIPA. Solicităm, de asemenea, Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare să cerceteze motivele pentru care Parchetul General refuză să dea curs sesizării transmise în urmă cu şase luni de Comisia Parlamentară de Anchetă”, mai spun reprezentanţii fundaţiei.

 

Astfel, în Capitolul IV – Propuneri din Raportul Final al Comisiei Parlamentare de Anchetă se consemnează trimiterea raportului privind arhiva SIPA către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție „în vederea îndeplinirii competențelor legale, urmând a stabili: dacă emiterea H.G. nr. 127/2006 a fost de natură să aducă prejudicii siguranței naționale; dacă acțiunea doamnei ministru Monica Luisa Macovei, de a sigila fișetele în care ofițerii operativi ai fostei DGPA depozitau documente de lucru, întrunește elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 248 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei”.

În plus, trebuie să se stabilească „dacă fapta domnului Ovidiu Ioan Stoian, de a pune la dispoziția doamnei ministru Luisa Monica Macovei documente clasificate, întrunește elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 252 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei; dacă fapta doamnei ministru Monica Luisa Macovei, care, abuzând de prerogativele funcției sale și având un ascendent asupra subordonaților săi, i-a determinat pe aceștia să nu respecte regulile privind protecția informațiilor clasificate, întrunește elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 248 din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei; dacă, prin ridicarea și scoaterea din arhiva fostei D.G.P.A., de către doamna ministru Monica Luisa Macovei, a registrului de evidență a documentelor aferent anului 2003-2004, sunt întrunite, astfel, elementele constitutive ale faptei prevăzute și sancționate de art. 169 alin. (2) din Codul penal în vigoare la data săvârșirii faptei sau dacă informațiile cuprinse în acest registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care să șantajeze magistrații sau alte persoane publice pe care acestea le vizau”.